Cine ar fi crezut?

775 52 4
                                    

-Domnisoara Rin cum a fost prima zi la scoala cea noua?

Fata stand pe bancheta din spate a masini si uitandu-se pe geamul fumuriu ii raspunde cu o voce lina si oftand.

-Fiecare semestru de scoala e altfel Tyul.Macar de data aceasta vreau sa stam mai mult aici.Si ce ti-am zis sa nu imi mai zici domnisoara Rin,spune-mi Rin imi place mai mult asa.

Tyul este soferul nostru personal si dadaca mea cand raman singura acasa.Le-am zis alor mei ca nu am nevoie de dadaca dar Tyul este o exceptie,el tine locul si tatalui meu cand este plecat adica mai tot timpul.Este mai mare decat parintii mei el avand 46 iar parintii mei avand 41 de ani.

-Rin stii ca tatal tau este un om de afaceri de aceea si aceste mutari.

-Da tata este afacerist,tata nu ma vede decat de doua ori pe luna.Mi-a promis ca de data aceaasta va fii altfel,ca v-om fii o familie normala ca v-a fii acasa mai mult si ca nu ne v-om mai muta.Sunt curioasa sa vad cat se tine de promisiune.

-Stiu ca esti suparata din cauza asta dar el aduce bani in casa si trebuie sa munceasca intelege-l.

-Am sa incerc,dar nu stiu daca am sa pot.

-Acum nu mai vreau sa fi suparata si zpune-mi cum a fost la scoala.

Nu puteam sa ii zic ca am fost bruscata de acel natarau altfel tata ar fi dat in judecata scoala,asa ca am decis sa ii zic doar partea buna.

-Pai nu am fost singura noua au mai fost si inca 2 baieti,Luhan si E.co sunt foarte draguti si stau in banca cu ei.Si mi-am mai facut si inca 3 prieteni pe langa ei doi pe Yura,Sehun si Eddy.

-O sa ii inviti la tine acasa?

-Nu stiu poate mai incolo,vreau sa fim prieteni pentru cum sunt eu,firea mea,nu pentru ca sunt bogata de aceea mereu ascund asta.

-Si de aceea m-ai pus sa te i-au din coltul scolii?

-Da,de aceea.

Am ajuns in fata casei mele,era o vila dar prefer sa ii zic casa.Poarta sa deschis automat cand Tyul apasase butonul unei telecomenzi,apoi a intrat cu masina in garaj si a inchis poarta de pe aceeasi telecomanda.Ma dau jos din masina si intru in casa impreuna cu Tyul.

-Hey Rin ai venit acasa?intreaba mama din bucatarie.

-Da mama.

-Vrei ceva de mancare?

-Nu multumesc,nu imi este foame,zic urcand sarile pentru a ajunge la camera mea.

-Dar de ce te grabesti asa tare in camera?Hai aici si zi-mi cum a fost la noua scoala.

-La fel ca la toate celelalte,nu am ce sa iti zic totul e la fel,pentru ca o anumita persoana a avut grija sa fie totul asa,am zbierat pentru a ma auzi si am intrat in camera mea.

-Choi Rin Rin,zise mama intrand in camera.De ce iti urasti tatal?

-Cum sa nu il urasc cand nu il vad decat cateva zile pe luna si ca ne mutam mereu iar eu tebuie sa imi las prietenii in urma,dar de acum gata!Am 18 ani si nu mai las sa se intample asta,daca voi plecati eu raman aici.Am cunoscut persoane foarte detreaba pentru a-mi lua adio de la ei,am zis plangand si suspinand.

Mama luandu-ma in brate si mangaindu-mi capul imi spune cu vocea ei calma.

-Am sa vorbesc cu tatal tau si am sa ii zic sa nu ne mai mutam de aici.

-Vorbesti serios?i-mi ridic privirea inlacrimata astfel incat am zarit-o pe a ei.

-Da,daca asta te face fericita asa am sa fac,in plus nu ne putem muta asa la nesfarsit.

-Mama te iubesc,i-am zis in timp ce am imbratisat-o.

-Sentimentul e reciproc draga mea.

Dintr-o data telefonul suna,ma departez usor de mama si vad ca ma suna E.co.

-Alo.

-Alo,sunt E.co.

-Da stiu,ce s-a intamplat?

-Pai Yura m-a sunat si a zis ca intr-o jumatate de ora sa fim toti in centru,asa ca te-am sunat sa iti zic.

-Mersi ca mi-ai zis.Ma schimb si vin imediat.

-Ok,pa.

-Pa,E.co.

Am pus telefonul  pe noptiera apoi am cautat in dulap dupa niste haine.

-Cine era?intreaba mama curioasa.

-Un baiat de la scoala.

-Ooo,iubitul tau?

-Mama! este nou la fel si eu la fel si Luhan,suntem colegi si stam toti in aceeasi banca,si in plus nu am timp pentru iubiti.

-Am glumit,stii ca tu si prieteni tai sunteti bineveniti aici oricnd si ca daca vei avea un iubit asi vrea sa il cunosc si eu.

-Ok mama am sa te anunt daca v-oi invita prieteni acasa,zic scotand niste blugi negri din dulap si o bluza mov.

-Nu,zise mama cu mainile in san si dand din cap.

-Ce e mama?

-Nu se asorteaza blza cu pantalonii,iati bluza aceea neagra ce scrie "I love Tokyo" pe ea,merge mult mai bine.

-Wow mama ai dreptate,ii zic uitandu-ma la pantaloni si la bluza care se aflau pe pat.

Mi-am luat hainele si am mers in baia mea care avea intrare doar din camera mea pentru a ma schimba.

-Deci unde mergi?striga mama din camera mea.

-Merg in oras in centru,ne intalnim toti la o cafenea,apoi vedem noi unde mergem.

-Ok,avand in vedere ca e scoala si ca nu iti cunosc prietenii te vreau acasa la 21:30.

-Ok e bine ora asta,ii zic pinzandu-mi parul intr-o coada si pieptanandu-mi bretonul.Deci cum arat?

-Areti bine,ai fi aratat mult mai bine daca ai fi mancat ceva.

-Mananc in oras nu iti fa griji.

Imi i-au elefonul si il bag in jacheta mea neagra de piele si inchid fermoarul,apoi cobor jos cu mama si merg spre dulapul cu papuci.Imi i-au niste botine negre in picioare si il astept pe Tyul care isi luase cheile de la masina.

-Pa mama,ii zic iesind din casa.

-Pa,sa te distrezi,strigase aceasta pentru a auzi.

Am mers spre masina apoi am urcat in masina si am iesit din curte.

-Deci Rin unde te duc?

-In centru te rog.

-Ok in centru mergem.

Am pornit spre centru si in 15 minute eram acolo.Ii spun lui Tyul sa ma lase la intrarea in centru si cobor din masina salutand-ul si indreptandu-ma spre cafenea,dintr-o data telefonul incepe sa sune.

-Alo?

-...

Cine credeti ca a sunt-o pe Rin,si ce credeti prietenii ei v-or afla despre secretul ei?Lasati comentarii despre ce credeti ca se v-a intampla si parerea voastra despre acest capitol.

Multumesc pentru ca cititi! ^.^

Two hearts beat as oneUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum