Epilog

116 10 8
                                    

Încă nu pot să cred că e ultima mea zi pe Insulă. Încă nu pot să cred că voi ajunge în Auradon sau că sunt atâţia ce vor merge cu mine. Vanessa, Ginny și Rhea au, evident, primele bilete. Fiul Lupului Cel Rău vine și el. Harry a zis "De ce nu?". Gil îl însoţește peste tot pe pirat. Și, la naiba, sunt atât de mulţi ce vor să vină cu noi. Din păcate a trebuit să fac o selecţie extrem de atentă, așa că le-am explicat cât mai frumos posibil celor ce nu putea să vină de ce am luat acea hotărâre. Probabil vor să mă omoare acum, dar asta-i viaţa!

Gothel va fii lăsată singură. Lui Jefferson, sau Pălărierului Nebun, deja îi venea să plângă de dorul Vanessei. Cheshire Cat doar se încruntă. Capitanul Hook a stat puţin până să înţeleagă. Lupul Cel Rău zâmbi încurajator. Gaston a zis că îi rupe capul lui Gil dacă se apropie de Belle. Și, în mare, răufăcătorii nu au fost de acord.

Mereu am așteptat clipa asta. Să ajung în Auradon, să părăsesc Insula. Să trăiesc cu adevărat, fără frica de a merge pe stradă, fiind sigură că cineva îmi va fura banii. Să ajung într-un loc luminos. Să fiu în locul meu preferat cu persoanele pe care le iubesc cel mai mult. Iar acum? Acum îmi cunosc și adevărata familie? Dacă e un vis, nu vreau să mă mai trezesc.

Harry Hook și Amias Wolf nu erau siguri la început, dar s-au lăsat convinși de mine, Vanessa și Rhea.

Vanessa abia aștepta să întâlnească băieţi drăguţi, sperând că printre ei era și sufletul ei pereche. Eu și Rhea consideram că nu avem nevoie de așa ceva. Totuși, făceam glume împreună cu Vanessa despre marea ei iubire. Eu mă gândeam la început la un adult. Ca de exemplu, zburătorul Peter Pan (bine...dacă era adult). Rhea de gândi la fiul lui. Vanessa a zis că nu îi pasă cine e atâta timp cât are mușchi de Hercule.

Rhea credea că în sfârșit avea să primească locul pe care îl merita. Desigur, nu avea să îi ierte pe Belle și pe Bestie pentru că au închis pe Insulă oameni nevinovaţi, dar voia să încerce.

Ginny abia aștepta să încerce magia. Învăţase atât de mult și cititse atât de atent că știe cărţile pe dinafară.

Iar ceilalţi? Pur și simplu în culmea fericirii. Nu eram mulţi. Cât Ben mi-a permis. Dar eram destui.

— Ești pregătită? spuse Harry uitându-se la mașina ce trebuia să ne ducă în Auradon.

Îmi îndrept privirea spre el și zâmbesc.

— Mai pregătită ca niciodată.

Îmi zâmbi, după care urcăm în mașină, alături de Vanessa, Rhea, Ginny, Gil și Amias. Ben a ales să îmi dea cea mai mare mașină. De 7 locuri.

Simt cum pornim și mă uit pe geam emoţionată. Am trecut de barieră.

A vrut să fie într-un tărâm plin de lumină. Dar cu ajutorul luminii se formează o umbră. Pentru că umbrele de pe Insulă nu se putea cumpara cu cele ce domneau în Auradon. Un regat aparent bun. Dar câte secrete se pot ascunde în spatele aparenţelor?

mai nou veniţi și cu săbiile pe mine 😂

ok! publicasem epilogul. după am pus capitolul cu mulţumiri. am văzut că unii dintre voi nu îl vedeţi, așa că am zis să mai public o dată. și când am intrat zicea că "e în ciorne". ȘI EU ȘTIU CĂ ÎL PUBLICASEM! CĂ NU-S PROASTĂ! oricum, sper că acum vă apare tuturor.

Insula Pierduţilor: Fata În VerdeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum