Când a fost o parte romantică, s-a uitat la mine, s-a apropiat și a dat să mă sărute, dar l-am respins.
El: -Ce e?
Eu: -Scuze, Marko, dar tocmai ai ieșit dintr-o relație, la fel și eu. Nu știu de tine, dar eu nu-s pregătită de altă relație, iartă-mă.
M-am ridicat și am plecat în baie. Eram la 10 metri de Marko, dar strigătele au sosit. Erau puternice, foarte puternice. Prea puternice. Niște mânuțe mici m-au tras spre cadă, unde apa a pornit. Am vrut să strig, dar nu aveam voce. NU vedeam nimic, iar apa tot curgea, și curgea. Hainele se lipeau treptat de pielea mea. Când apa mi-a ajuns la gât, am început să mă zbat, dar nemernicele alea de mânuțe erau al dracului de puternice. Încet am rămas fără aer. Când apa a ajuns peste cap, am vrut să-l strig pe Marko. Mare greșeală. Apa mi-a intrat în gură și în nas și n-am mai știut de mine. L-am văzut pe Drogo, care mi-a zis:
-Luptă Dany, luptă. Ești o luptătoare, mereu ai fost. Luptă pentru mine, am nevoie de tine în viață.
Apoi imaginea lui Drogo s-a șters și întunericul i-a luat locul.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
...:-Dany. Dany? DANY!
Eu: -Ce......Unde sunt eu?
Marko: -Doamne ajută. Asistentă!
EU: -CE S-A ÎNTÂMPLAT?
Marko: -Te-ai înecat în vană.
Eu: -NU.... Eram prea departe de tine, strigătele.... Apoi niște mânuțe m-au tras în apă și...
M-am oprit din vorbit. Am văzut o asistentă în prag. Se uita la mine ca la o nebună.
As (Asistenta): -Doctore! Avem un pacient cu probleme mintale.
Marko: -Nu, nu, nu. Dany s-a lovit la cap când a devenit inconștientă, nu știe ce zice. Nu, Dany?
Eu: -Da, așa e.
_______________Din perspectiva lui Marko_________
Doamne iartă-mă ce prost îs. Normal că fata s-a speriat de mine, am încercat s-o sărut în ziua în care m-am despărțit. NU ar fi trebuit s-o las singură în baie....
___________________________________________
Doctor:-... Daniela este în regulă, nu are amnezie sau contuzii cerebrale, nu e cazul de vreo hemoragie internă deci...
Marko: -Deci poate veni acasă?
D: E majoră?
Eu: -Da, da sunt.
D: -Deci după ce semnați astea sunteți liberă să plecați.
Am semnat hârtiile, m-am îmbrăcat și am plecat cu Marko.
EU: -Haide, am chef de o schimbare.
Am mers la coafor. M-am vopsit verde evindentiator și m-am ras pe o parte. Voiam să fiu altcineva, nu tot aceeași Dany dintotdeauna. Am început să port haine strâmte și ceva mai scurte, dar fustele mele nu erau niciodată mai sus de o palmă de la genunchi. Totul mergea bine, până într-o zi când...
...Roxxane a apărut la ușa lui Marko.
R: -Marko, iartă-mă, te implor. Îmi pare rău, iartă-mă, mai dă-mi o șansă.
M: -Roxx, nu. Mi-ai trădat încrederea, în plus, nu mai simt nimic pentru tine. Nimic Roxx, nimic.
R: -Mare greșeală Marko, Mare greșeală.
Roxx a scos un pistol.
PUF! PUF! PUF! și Roxx fugea. Marko era pe jos, într-o baltă de sânge. Am fugit după Roxx, am prins-o și am legat-o de un scaun, apoi am sunat la 112.
Eu: -AJUTOR! CINEVA! MARKO MOARE! CINEVA, SĂ VINĂ CINEVA!
Le-am dat adresa și în câteva clipe erau aici. Camerele de supraveghere o incriminau pe Roxx, iar ea a intrat în pușcărie pe viață. Eu și Marko am mers la spital. El a intrat în comă.
Eu: -O să fie bine, după operație o să-ți revii, promit.
Medicii l-au dus în sala de operație, și nu l-am mai văzut patru ore.
Doctor: -Îmi pare rău.....
Eu: -NU! Nu poate fi mort, nu și el! Vă rog, vă implor!
D: -Nu e mort, dar e în comă... Doar aparatele îl mai țin în viață. Dacă doriți, puteți pleca.
EU: -Cum să-l las aici? Voi sta aici și 10 ani dacă e nevoie!
D: -E în salon.
M-am dus în salon. Marko arăta deplorabil. Capul bandajat, mâinile pe piept... M-am așezat pe un scaun lângă el. Am ajuns să mănânc mâncarea spitalului, și după o lună mi-au oferit patul de lângă al lui. Așa au trecut zile, săptămâni, luni, iar apoi: ani! Nu m-am mișcat de acolo timp de 4 ani, până când doctorul a zis că trebuie să-l deconecteze de la aparate. Mi-era teamă.
-NU! (Eu)
Doctorul n-a zis nimic, dar Marko... Marko a mișcat o mână.
Doctorul: -E un miracol!