Vizita

93 9 0
                                    

M-a cuprins frica. Am înghețat practic pe scaunul meu.

Însă, mi-am revenit când m-am gandit că poate e câinele meu.

Ce prost sunt!

Deschid ușa și ies pentru a îl speria eu pe caine, nu el pe mine. Însă nu se mai auzea nimic. Am presupus că și-a dat seama așa că mi-am scoa capul pe ușă și am rămas la fel de surprins precum era si fata din fața mea.

-Voiam sa fie o surpriză! spune si începe să zâmbească frumos.

-Ce cauți aici?

-Nu mai puteam să aștept, imi era dor de tine!

Mă duc spre ea și ne așezăm amândoi lângă scară, pe parchetul lăcuit.

-Casa asta...

Ne uitam amândoi prin casa analizând lemnul si acoperișul închis la culoare.

-Ce e cu ea?
-A fost a mea...

O priveam atent neînțelegînd ce vrea sa zica.

-Trăiam alături de mama, zice oftând. Într-o zi am aflat că am o boală rară ce nu m-a cruțat. Mama a fost distrusă și nu a mai putut sta aici după moartea mea așa că s-a mutat. Dar eu... Am rămas blocată aici.

Am rămas privind-o uimit de cele auzite.S-a ridicat și s-a îndreptat spre ușa.

Fantoma din noapteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum