Buncar FoxTrot

46 6 2
                                    

A doua zi toți 4 am plecat spre Buncăr FoxTrot, care era la 130 de km de oraș, așa că am pornit cu mașina până acolo.
-Nu pot sa cred că am supraviețuit până acum, am trecut prin mai multe țări și am omorât mai multi zombii și am ajuns până aici... A spus Victor.
-Da, avem noroc că că am supraviețuit până acum, pentru că puteam sa murim din prima zi, am zis eu.
-E bine că încă suntem în viață, și nu morți, a spus George.
-Nu mai avem mult, a spus Albert după 1 ora, cam 30 de minute până la buncăr.
Nu după mult timp am ajuns la Zurich, orașul unde se afla buncărul.
-Baieti, la marginea orașului se afla buncărul, a spus Albert.
-Am ajuns, am spus eu după 10 minute, ne aflam chiar in fata buncărului FoxTrot, acesta era super mare și era păzit de foarte mulți soldați, iar peste buncăr zburau doua elicoptere de armată, iar buncărul era înconjurat de gard electric de 10m, la intrare la poarta se aflau mai multi soldați și câteva mașini militare care pazeau poartă și am intrat destul de ușor cu ajutorul lui Albert, deoarece el lucra la armata și avea uniforma pe el așa că ne-au lăsat să intrăm, și am intrat în curtea imensa a buncărului, apoi am intrat in buncăr, la intrare se aflau mai multi soldați apoi era un fel de recepție că de la un hotel și câteva lucruri care duceau la subsol, am aflat că sub parter se aflau 7 etaje:1-laboratoare, 2-camere pentru soldați, 3,4,5-care pentru oamenii refugiați, 6-sali de antrenament pentru soldați, 7-depozitul de medicamente și arme.
Am mers direct la receptie unde am întrebat de familia mea, ea se afla la 4 la fel că și familia lui George, iar la 5 fratele lui Victor, așa că am coborât cu un lift, Albert nu a mai venit cu noi, misiunea lui de a ne aduce aici s-ar sfârșit, liftul a ajuns la etajul 5 unde l-am ajutat pe Victor sa meargă în camera apoi am mers cu liftul până la 4, am ieșim din lift și ne-am îndreptat pe holul lung care ducea la camere, se pare că camera mea era în fata camerei lui George, așa că ne-am salutat și am intrat in camera, când am intrat în camera familia mea plângeau de bucurie ca am reușit să ajung până aici, după 3 luni Elveția a fost investata de zombii așa că eu și cu George și Victor am decis sa intram că voluntari în armata așa că noi îi ajutăm pe ei cu diferite chestii pe aici prin buncăr, după 2 ani apocalipsa s-a sfârșit, iar acum toți ne-am întors în România, se pare ca acum tara arata mai normal, deoarece nu mai sunt zombii și sunt oamenii, iar nu după mult timp totul a revenit la normal, acum eu aveam acum 18 ani lafel și Victor iar George avea 20 de ani, acum totul era bine.

Apocalipsa Zombii[Vol.1] [Terminat]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum