A:Alex eu ..
Ax: Nu , nu spune nimic .. Stiu , sunt prost .
A: Nu esti prost da ..
Ax : Mai bine nu spune nimic .. Tocmai ai trecut peste moarte , si eu te inebunesc cu prostiile mele ..
A:Alex , vreau sa ma asculti ,fara sa ma intrerupi .
Ax: Bine , spune el asezandu-se mai confortabil ..
A: Prima data cand am vorbit nu a fost acum 40 min ci cand eram intre viata si moarte .Stiu ca suna foarte ciudat si chiar este ciudat dar crede-ma ...Cand eram in coma , stiu ca am stat intr-o camera mica , asa mi se parea mie si cum stateam eu asa am vazut o lumina alba ..Parea ca ma cheama , eu satula de intuneric, am vrut sa ma duc si atunci ai aparut tu...
Ax: Cum adica?
A:Pai .. eu vroiam sa merg spre lumina si tu m-ai prins si mi-ai spus sa nu ma duc , dupa eu te-am intrebat cine esti si tu mi-ai spus ca daca nu ma duc voi afla , vei iesi tu in calea mea si ne vom cunoste...si dupa tot ce mi-ai zis , m-ai sarutat .. termin eu lasand capul in jos..
Ax: Cum sar zice, te-am salvat de la moarte ...
A: Fara tine mergeam .. acolo..
Ax: Dar tot nu imi explic ..
A: Nici eu ,dar ii multumesc lui Dumnezeu ca mi te-a aratat acum ..
Ax : De ce? spune el razand.
A: Pai ma gandeam doar la tine ..Oare cand o sa il intalnesc ? Va arata cum l-am vazut ? Numai intrebari despre tine aveam in cap..
Ax: Si cum arat ? Mai bine sau mai prost decat in asa zisul vis ?
A: Arati excelent .. mai ales ochii tai .
Ax: Multumesc , dar mai zimi o data ce am facut inainte de a disparea..
A: M-ai sarutat ..
Ax:Asa ?
Atunci s-a apropiat de mine si m-a sarutat ..Dupa ce am terminat sarutul a inceput sa alerge cu desenul meu in brate spre casa lui ..
Stiu ca acest capitol a fost numai dialog si poate plictisitor dar trebuia sa incep usor deoarece va urma o adevarata actiune intre Alexandra si Alexandru ..
Pupici !! :*
