Nimic nu e cea ce pare

Capitolul 1

<Sakura>
Uneori ma intreb daca sunt la fel ca celelelalte fete sau sunt diferita si daca da prin ce? Daca ar fi sa imi fac o caracterizare ar suna cam asa : numele meu este Sakura Haruno , am 17 ani, parul meu lung si intr-o nuanta naturala destul de neobijnuita si anume roz ma caracterizeaza, ochii verzi de culoarea smaraldului te fac sa te pierzi in ei si te intimideaza dintr-o privir, corpul meu de invidiat ii face pe toti baietii pe care i-am intalnit sa isi doreasca macar o atingere, dar sincer asta nu imi pasa, las viata sa treaca pe langa mine fara sa ma implic prea mult doar cand e cazul.
Pasiunile mele sunt putine dar importante pentru mine, muzica si cartile ma consoleaza cand simt nevoia sa iau o pauza, iar fotbalul si artele martiale imi devin cei mai buni prieteni cand nimeni nu e langa mine. Faptul ca nu imi prea plac chestiile de fete nu e un lucru atat de rau mai bine o sportiva decat o papusa de plastic.
Nu stiu sa imi expirm deloc sentimentele si faptul ca eram o fata de temut la vechea mea scoala imi da putere si incredere sa fiu asa pe viitor pentru ca nu suport sa fiu luata peste picior de nimeni.
Dimineata a sosit rapid, iar razele puternice ale soarelui ma obliga sa ma trezesc, prima zi de scoala nici nu a inceput si deja o urasc. Obligata de situatie ma ridic si mai privesc inca o data spre iubirea mea patul facandu-i cu mana imaginar, o sa-mi lipseasca. In mai putin de 15 minute imi fac rutina de dimineata, apoi urmeaza cea mai grea parte sa-mi aranjez parul chiar daca urasc chestiile de fete am grija de aspectul meu fizic, imi las parul cret si lung sa fie liber pe spate, tricoul alb si blugii negrii imi contureaza perfect corpul, tenesi albi imaculati completeaza tinuta.
Arunc o privire spre ceasul mic albastru de pe noptiera si arata ca e ora 6:25, perfect cealalta iubire a mea mancarea ma asteapta in bucatarie.
Imi pregatesc rapid o salata de fructe si ma asez la masa, din nou singura, parintii mei sunt plecati la munca ca de obicei. Cu gura plina incep sa dansez pe melodia lui Jonas Blue ft William Singe - Mama, distrandu-ma de minune singura.
    Abia m-am mutat in aceasta casa luxuoasa pe care se pare ca o voi imparti singura si faptul ca nu am vecini imi permite sa dau muzica la maxim in fiecare noapte.
Pierduta in dansul meu aud soneria de la usa, inca avand bolul cu salata in mana ma indrept agale sa vad cine mi-ar putea intrerupe distractia asa de dimineata, nici nu o deschid bine ca mai sa imi scap micul bol pe tenesi cei noi, persoana care a indraznit sa imi intrerupa siesta era chiar............

Sper ca va placut , e prima mea carte , daca va place voi continua daca nu atunci ma opresc 😊