Nimic nu e cea ce pare

Capitolul 7

~Sakura~
- Nu pot sa cred, Sakura fata asta m-a vazut cand imi faceam nevoile in florile lui Sasuke. Daca mi-a facut o poza si o imprastie in intreg liceul? spune el iar eu nu cred ca mai pot rezista
- Glumesti? Naruto imi vine sa te spanzur sau sa te fac bucati si sa te dau la caini. Eu am tinut discursul acela degeaba? Tu la asta te-ai gandit? Defapt ai facut ce? Jur ca daca te mai vad beat iti tai degetele, e timpul sa renunti la obiceiurile astea prostesti. spun eu trantind farfuria in chiuveta
- Inteleg ce vrei sa spui o sa ma gandesc mai bine la ce am de facut. Multumesc pentru masa acum o sa plec acasa. Imi trebuie ceva pentru mahmureala.
Il conduc pe blond pana la usa apoi ma arunc pe canapea gandindu-ma ce as putea face astazi, nu am mai iesit de mult in parc, cateva ture de alergat mi-ar prinde bine. Urc la mine in camera imi iau o bustiera neagra si o pereche de colanti negri, un hanorac alb si preferatii mei tenesi si pornesc spre parcul destul de apropiat de mine. Imi pun castile si pornesc muzica apoi incep sa fac cateva ture.
Aerul rece al diminetii ma trezeste la realitate, ma asez pe o banca pentru a-mi potoli inima care bate ca nebuna si a ma odihni putin. Privesc in jurul meu si totul pare atat de linistit, Naruto poate fi foarte prost uneori dar mereu a reusit sa isi dea seama de ce se intampla in jurul lui, cum de acum nu poate vedea ca saraca fata simte ceva pentru el. Chiar daca sentimentele ei nu sunt atat de puternice poti vedea in ochii ei ca il place, pana si eu care o cunosc numai de cateva zile mi-am dat seama.
- Ce coincidenta, e chiar fata care aproape ca mi-a rupt o mana aseara. vocea lui ma scoate din transa
- Daca nu ti-ai fi cautat-o nu te-as fi lovit. Oricum nu cred ca am dat tot ce aveam mai bun din mine. spun incercand sa par indiferenta
- Ce ai spune ai vrea sa alergam impreuna? Nu imi prea place sa fac asta singur. Bineinteles daca nu iti e frica.
- Incearca numai sa te tii dupa mine. spun si incep alergarea destul de usoara
Chiar daca incearca sa vorbesca cu mine ma concentrez pe ce am de facut, incerc sa il evit, nu stiu cum dar are o influenta destul de ciudata asupra mea.
- Pentru o fata rezisti destul de mult. Ai vrea sa mergem sa bem ceva impreuna? Fac cinste. spune el in timp ce ne odihneam pe iarba rece de langa lac
- Nu stiu, ideea asta nu prea imi surade.
- Haide, promit ca nu te musc. Pana la urma nu te costa nimic.
- Fie dar nu mergem la vreun bar sau restaurant fitos, e o cafenea aproape de casa noastra ce ai spune sa mergem acolo.
Ne indreptam cu pasi marunti spre cafeanea, brusc prezenta lui nu a mai devenit atat de enrvanta dar nu pot spune ca e cea mai placuta. Asta o sa fie ultima data cand o sa ii mai permit tipului asta sa se apropie de mine, nu vreau sa ma indragostesc de un fustangiu.
Ma asez pe scaunul din piele al cafelelei si astept ca chelnerita sa ne aduca comanda, doua sucuri de cirese. In scurt timp o fata imbracata intr-o rochita alba mult prea scurta si cu sucurile noastre se apropie de noi increzatoare. ll priveste insistent pe Sasuke apoi afiseaza un zambet inocent.
- Cate fete ai reusit sa cuceresti? spun eu destul de enrvata de reactia fetei nu e ca si cum e cel mai furmos baiat de pe planeta
- Ai fi surprinsa sa afli cate fete mi-au trecut prin pat. Lara pentru ca asa o cheama m-a vizitat saptamana trecuta si nu cred ca vrei sa stii cat de bine se poate misca.
- Nu am de gand sa aflu detalii, defapt nu vreau sa stiu nimic despre tine.
- Eu vreau, ce te aduce pe aici? Sunt curios sa iti aflu povestea.
- Uite faptul ca am acceptat sa bem un suc impreuna nu inseamna ca vreau sa si vorbim. Nu am nicio intentie in a iti povesti tie viata mea si nici nu cred ca te intereseaza atat de tare pe cat vrei sa lasi impresia. Daca esti prieten cu Naruto asta nu inseamna ca esti si al meu si nu stiu ce parere ai tu despre mine dar clar nu sunt ca acele copii care se tin dupa tine de parca ai fi ultimul baiat de pe planeta acum eu o sa plec cred ca mi-a ajuns pe ziua de azi.
Ies din cafenea si ma indrept spre casa, nervii mei sunt intinsi la maxim regret ca am acceptat sa stam chiar si 5 secunde impreuna. Nu vreau sa ajung ca acele fraiere in patul lui numai ca apoi el sa isi bata joc de mine si sa povesteasca tuturor despre mine.
Intru in casa si directia mea e spre dus, am nevoie sa ma linistesc, sa imi simt muschii relaxati. Picaturile caldute de apa imi saruta fiecare particica a corpului facandu-ma sa oftez fara motiv. Dupa vreo 20 de minute hotarasc sa ies si sa ma imbrac cu o pereche de pantaloni scurti albastri si un tricou mai larg alb. Imi iau o carte si ies in gradina din spate pentru a ma relaxa.