Capitolul sase

265 15 1
                                    

Louis' POV

Diana mi-a zis ca merge sa ia un bandaj si am lasat-o sa plece. Niall isi cerea scuze ca m-a dat jos din pat... Iar eu ma gandeam. Oare fata asta si-a dat seama ca am mintit? Asta a fost prima data cand am cazut din pat dormind cu Niall. Poate a constientizat, dar nu vrea sa recunoasca. Oare de ce nu vrea sa recunoasca? In fine... am spus, spun si voi mai spune in continuare: Femeile sunt complicate. Bine nu e femeie... inca.

- AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAH! Baieti, veniti repede!

- Daca vrei sa ne faci o gluma de prost- gust...

- Mai repede, Francanstein!

- Am ajuns! Ce e asta?

Diana tinea in mana un plic. Ciudat... Parea speriata. Dar e asa draguta cand e speriata!...Deci, i-a dat plicul lui Niall. Dupa ce l-a desfacut cu repeziciune, Niall a inceput sa citeasca:

                                                               Buna, dragilor!

Cred ca banuiti cine sunt. Probabil va intrebati ce ati facut de meritati asta: m-ati ranit, asa ca va voi rani si eu pe voi. Daca incercati sa sunati la politie sau sa fugiti , va promit ca nu veti putea gusta din libertate niciodata. Daca vreti sa imi comunicati ceva important, strecurati un biletel pe sub usa.

                                                                                      Cu prietenie, iubitul vostru stapan.

PS: Diana, nu tu esti cea cu care am conturi de reglat, ci ,,salvatorii,, tai.

- Ce vrea sa spuna?

- Noi vom patimi mai mult decat tine. Se pare ca avem probleme, Niall.

- Dar de unde stie tot? De unde ma cunoste, de unde va cunoaste?

- Cam multi de unde, nu crezi?

- Maturizeaza- te, Louis. Ne confruntam  cu ceva cat se poate de serios.

- Eu si cu Niall ne confruntam cu asta. Tu esti libera sa pleci.

- 1- nu va pot lasa. Voi nu m-ati abandonat, asa ca nici eu nu va las. 2- daca usa e inchisa, cum sa plec?

- Nu stiu.

- Aleluia! Uite, facem o gaura in tavan, o ridicam pe iubi, Diana, scuze...

- Cum facem o gaura in tavan, amorezule?

- Ti-ai aratat fundul unui profesor. Cred ca poti sa inventezi ceva.

- Lasa-ti-o balta, baieti. Oricum n-o sa plec. Daca vi s-ar intampla ceva rau nu m-as putea ierta niciodata.

- OK. Acum, trebuie sa-i scriem un biletel lu' asta sa-mi trimita niste mancare.

- Si apa. Si adauga:  daca se poate, apa sa nu fie otravita.

- Ok, BooBear.

- Cine credeti ca este? A zis ca n-are nimic cu mine, deci va cunoaste pe voi.

- Ii spunem?

- Cred ca ar trebui.

- Nu ma mai tineti atat in suspans! Ma speriati de-a dreptul!

- Hai nu mai spune, fata!

- Maturizeza-te si zi-mi odata ce-ai de zis.

- Pai...

Imi era frica sa-i spun. Noi, am fost intr-o formatie, si fostul nostru coleg, Zayn, a suferit foarte mult dupa cele intamplate. Nu si-a putut gasi alt job, l-a parasit iubita, iar acum traieste pe banii parintilor. Am auzit si ca s-a apucat de baut, facand un accident de masina. Astfel, a vizitat si inchisoarea... Nu vreau s-o inspaimant mai mult decat este deja. Dar, trebuie.

 Asadar, i-am povestit toata intamplarea, inafara de partea cu inchisoarea. Cred ca ar fi avut un infarct. Saraca.

 Diana's POV

Nu cred! M-au mintit. Bine, de fapt nu i-am intrebat daca sunt celebri sau ceva de genu' dar, e culmea acum!

- Louis!

- Nu mai esti suparata?

- Supararea nu ajuta la nimic. Vroiam doar sa te intreb ce cautati in padure in ziua in care m-ati gasit.

- Pai, eu si Niall am luat multe interviuri saptamana aceea si am vrut sa ne odihnim. De obicei veneam aici cand vroiam liniste. Destul de departe de galagia provocata de oras.

- Dar... de ce nu mi-ati spus?

- Nu stiam cum vei rectiona. Mi-era frica de ce s-ar putea intampla. Stii, atunci cand esti vedeta simti ca nu mai ai o viata proprie, asa ca prietenii iti dispar, apar persoane care se uita doar dupa banii tai, pe scurt, multe chestii neplacute. Si, noua ne era teama ca tu ai putea fi una din persoanele care fac totul pentru a deveni sclave ale celebritatii , vanzand secretul singurului nostru loc de refugiu.

- Inteleg...

- Deranjez?

- Deloc.

- I-am trimis biletul lu' crizatu' si am stat langa usa asteptand sa-mi raspunda. Ciudat, dar n-am observat nici un chip. Nici macar n-am auzit niste pasi. Si am primit raspuns.

 Ne arata scrisoarea...

The Prisoners *In curs de editare*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum