Love is Pain
[Din perspectiva Se Linei]
"Cine era ? " , am întrebat după ce
am ieşit din camera meaÎncă mă simțeam amețită iar
mersul meu nu era prea stabil."Nu sunt sigur..uh, de ce eşti
trează ?", s-a îndreptat spre mine"Mă doare capul", mi-am trecut
degetele prin păr şi am oftatEl s-a uitat în jos la mâinile mele si
mi-a ridicat mâna stângă sus dintr-o
dată ."Ce s-a întâmplat ? " , a inspectat-o
elMâna îmi sângera şi nu aveam idee de ce.
"O Doamne , nu ştiu", mi-am deschis
larg ochiiEl a oftat şi m-a condus spre
canapea iar apoi s-a dus după
trusa de prim ajutor.Mă holbam la el în timp ce îmi
bandaja mâna. Şi-a ridicat privirea
în sus privindu-mă în ochi , apoi a
privit în jos la buzele mele.Am înghițit în sec şi m-am aplecat
către el , buzele noastre s-au atins
uşor şi scurt apoi ne-am oprit şi el s-
a ridicat."Ar trebui să te odihneşti ", a pus
trusa de prim ajutor la loc_____
14:09
"Unde e Taehyung ? " , îmi
petreceam timpul cu Jungkook şi Hoseok următoarea zi"A spus că trebuie să se ocupe de
ceva ", am spus şi am dat din umeri"Okay, Hai să scuipăm totul afară.Îl
placi nu-i aşa ? ", a întrebat HoseokMi-am ridicat privirea şi mă uitam la ei.
Stăteam la o masă într-o cafenea
dintr-un Mall . Cum ei aşteptau un
răspuns , am dat din umeri din nou."Voi lua asta ca un da ", a râs Jungkook
"Apropo , o ştiți pe fata aia Hye-Jin ,
m-am aplecat şi mi-am pus coatele pe
masă."Oh..Da, De ce ? Mereu se ține după
Taehyung , el s-a jucat cu ea şi toate
dar ai apărut tu si bănuiesc că s-a
oprit din a face asta.", a răspuns
Jungkook în timp ce Hoseok a dat
din cap."E singura fată cu care.."
"Din câte ştiu , s-a jucat aşa cu
multe fete. Cred că e doar din cauză
că a fost o fată în trecutul lui care şi-
a bătut joc de el şi asta l-a făcut să îşi
dorească să le facă la fel fetelor.Dar
Hey, el tot stă prin preajma ta şi a
rămas cu tine. Cred că te place", a
răspuns Hoseok."Sunt foarte confuză acum ..", am oftat
"Vrei să mergem la cumpărături ?
am nevoie de un tricou nou", s-a
ridicat JungkookAm dat din cap şi i-am urmat într-
un magazin.
Jungkook îşi alegea câteva tricouri
în timp ce Hoseok stătea lângă mine."Cum e să locuieşti cu copilul de
Taehyung ? " , m-a întrebat Hoseok"Chiar e un copil ...uneori mă întreb
dacă nu cumva e un copil captiv în
corpul unui adult ", am râs cu
Hoseok apoi el şi-a pus mâinile pe
umerii mei."Este în regulă , şi eu am crezut
exact acelaşi lucru când l-am
cunoscut dar o să te obişnuieşti."Oh..Da..în legătură cu fata aceea
care şi-a bătut joc de el , Îți aminteşti
numele ei ? , eram băgăcioasă , ştiuDoar voiam să ştiu , nu era nimic
greşit."Hm..Jungkook ! Îți aminteşti de
roşcata aia care şi-a bătut joc de
Taehyung ? , Care era numele ei ? , a
strigat Hoseok la Jungkook care
venea către noi ținând nişte tricouri
în mână."Fata aia...cred că era Irene sau
ceva de genu'." , a răspuns JungkookBrusc am înghețat şi am inceput
să mă gândesc la asta."Ce este ?" , m-a întrebat Hoseok
"Nimic.."
______
Mă întorsesem acasă după ce am
plecat de la mall şi eram în holul
clădirii îndreptându-mă către apartament.E târziu probabil Taehyung e acasă.
Am ajuns la uşă şi mi-am scos cheile
din buzunar dar mai întâi am încercat să văd dacă era deschisă , şi era.
Mi-am ridicat privirea şi am văzut-o
pe sora mea Irene."Se Lin-", a spus Irene în timp ce işi
descheia nasturiiTaehyung era în dreptul ei şi făcuse
contact vizual cu mine.Am scăpat cheile din mână şi mi-am
muşcat buza de jos."S-scuze", am plecat şi m-am
îndreptat repede către lift.
"Ya! Aşteaptă !", l-am auzit pe
Taehyung în spatele meu.Am intrat în lift iar când uşile s-au
închis am izbucnit complet în
lacrimi.Ce naiba , Se Lin , tocmai am fost
jucată pe degete .Am ieşit din clădire şi m-am
îndreptat către stradă.Mi-am scos telefonul să o sun pe
mama dar o mână ma cuprins şi m-a
tras făcându-mă să mă întorc."Dă-mi drumul , Nemernicule !",
mă ținea Taehyung de braț"Ascultă-mă-"
"Te-ai jucat cu mine la naiba.
Pentru ce ? Să ajungi la sora mea ?
Ştiai despre toate astea de la
început ? Stiam eu că e prea frumos
ca să fie adevărat.Adică poate ai
dreptate.Nu avem nimic în comun
până la urmă pentru că tu eşti
jucătorul şi eu sunt jocul", am plâns."Poate pentru că tu ai inimă si eu
am creier.Nu m-ai ascultat încă aşa
că cum ai putut să judeci atât de
repede ?", a țipat el ."Nu-mi pasă . M-ai mințit!",l-am
împins şi am plecat .
Doare ...chiar Doare...