Him and I (Kim Taehyung Volumul II )

Şapte

Au bătut la o uşă albă, perfect sculptată, şi au aşteptat un răspuns. Nu a durat mult până să audă paşi în spatele uşii. Becky simțea că va face un atac de panică. Nu ştia la ce să se aştepte, îi era frică de orice. Pieptul o înțepa îngrozitor, iar plămânii nu mai pompau suficient aer. A încercat să se stăpânească spunându-şi într-una că Lee o ajută şi că nu ar trebui să îşi facă griji. De după uşă şi-a făcut apariția un băiat înalt, bine făcut, care fura privirile oricui. Ochii ciocolatii puteau pune în genunchi sute de domnişoare, dar Becky a fost fermecată de zâmbetul lui. Cunoştea zâmbetul ăsta de iepuraş. Când fata şi-a făcut curaj şi i-a întâlnit privirea, zâmbetul acestuia a picat.

- B-Becky?

A înghițit în sec, încercând să iasă din şoc. Nu îi venea să creadă că o vede, dar era fericit totuşi. Ştia că prietenul lui va fi cel mai fericit dintre toți, dar privirea ei şi aura negativă ce o  emana îl speriau pe săracul băiat.

  - Tu trebuie să fii Jungkook. Sunt Lee, prietena Rebeccăi. Îmi pare rău că nu v-am anunțat că venim,dar .... a fost o decizie de moment luată sub presiune.

Jungkook a dat repede din cap, înțelegând pe deplin situația.

  - Kookie, cine-i acolo?

Vocea colegului său de cameră se auzea din living.

  - Hyung, nu o să îți vină să crezi.

Blondul s-a încruntat . A auzit  uşa trântindu-se şi zgomote în hol. Se pregătea să îl întrebe ce se întâmplă, dar a sărit de pe canapea în secunda când a văzut cine venea către el. Era cu totul luat prin surprindere şi speriat în acelaşi timp. Nu a stat pe gânduri şi a fugit către fată luând-o în cea mai mare îmbrățişare cu putință.

  - Doamne cât mă bucur că eşti bine! Ne-am făcut atâtea griji! Tae, vino repede!

A răspuns la îmbrățişarea blondului, avea atât de multă nevoie de asta. Dacă ar şti Jimin că Rebecca nu era deloc bine. Era mai distrusă ca oricând. Sufletul îi era negru, iar inima spartă în mii de bucățele. Nu se compara cu nimic din ce văzuse Jimin în anii de liceu. Nimic nu mergea bine în viața ei. Era atât de dărâmată încât îi era greu şi să respire fără să îi vină să plângă.

  - Jimin, de ce rahat țipi?

Vocea aia. Acea voce a înghețat-o pe Becky în brațele lui Jimin, la fel cum a înghețat şi proprietarul acesteia. Nu ştia cum să reacționeze şi iar simțea că va avea un atac de panică. Încerca să îşi stăpânească emoțiile cum a făcut până acum,dar îi era atât de greu . Să-l  ştie atât de aproape de ea, să  ştie că în sfârşit îl poate atinge şi se poate bucura de prezența lui o amețea pe blondă. Îi era atât de dor de parfumul lui, dar în acelaşi timp îi era frică de el. Se temea că o dată ce îl va atinge, bariera pe care a creat-o ca să se apere de lume se va destrăma. Blonda nu era în stare să vorbească despre cele întâmplate şi ştia că roşcatul e singurul care o poate face să se deschidă. Asta o speria cel mai mult.

Jimin a fost înlăturat brutal de pe ea şi, înainte să fie luată într-o îmbrățişare şi mai strânsă, a putut observa cinci perechi de ochi care o priveau înmărmuriți.

  - Becky.

Roşcatul şi-a luat timp să îi inspire mirosul de mere din păr. Îl treceau toate emoțiile încât îi era teamă că va pica în genunchi. Era prea mult pentru el,dar s-a ținut tare pentru ea.

  - Mi-am făcut atâtea griji. Am crezut că te-am pierdut.

Şoapta plânsă a băiatului a fost arma care a făcut-o pe Becky să cedeze. Lacrimile lui mereu vor fi punctul ei slab. A clacat,lăsând la iveală toate lacrimile care au fost închise în ea. Plângea şi se agăța de haina lui Taehyung de parcă se agăța de viața însăşi.

Lee îi privea cu inima frântă dintr-un colț. Nu îndrăznea să se uite altundeva fiind conştientă ce avea să vadă sau mai bine zis pe cine avea să vadă. Nu voia să plângă în fața lui , să îi arate cât de distrusă e din cauza lui. Voia să îi dovedească faptul că e o femeie puternică pentru că atunci când îl va înfrunta el va ştii că fata a trecut peste el şi cauta răspunsuri din pură curiozitate . Atât şi nimic mai mult. Lee îi cunoştea foarte bine pe toți, Becky a avut grijă de asta, aşa că nu i-a fost greu să îl recunoască pe brunetul care le-a sugerat tuturor să stea jos ca fiind Jin. După ce s-au linistit toți, iesind din şoc , aşteptau cuminti o explicatie. Era clar că nu o vor primi de la Becky, blonda încă suspina încet la pieptul lui Tae în timp ce acesta o mângâia uşor pe cap şoptindu-i că totul va fi bine. Lee, care şi-a ales locul tacticos lângă Hoseok , fiind cât mai departe de verzui, le-a explicat pe îndelete toată situația. Se aştepta să fie certată de Taehyung sau de ceilalti doi prieteni apropiați ai Rebeccăi pentru că a "omis" detaliile importante din ultimele zile ,dar au rămas tăcuți. Şi-a permis să arunce repede un ochi către Yoongi, acesta stătea cu capul plecat , mâinile împreunate tremurându-i. Lee se simțea bine ştiind că ea e motivul nelinistii lui.

  - În seara asta eu zic să ne odihnim. Mâine avem ultimul interviu, în plus la cum văd eu că merg lucrurile, Becky are nevoie de o pauză de la toate astea. Tae, dormi cu ea în seara asta.

  - Hyung, dar tu?

  Namjoon a zâmbit, bătându-l uşor pe umăr.

  - Eu voi dormi cu Hoseok în camera lui Jin.

La auzul acestor cuvinte Yoongi şi-a ridicat capul din pământ făcând ochii mari. Lee i-a înțeles imediat acțiunile şi ,chiar dacă voia să țipe şi să refuze oferta lui Namjoon, a rămas tăcută. Nu voia să atragă atenția asupra ei. Namjoon a zâmbit scurt. Becky nu era singura care ştia de fosta relație a celor doi. Numai el ştia de câte ori l-a consolat pe Yoongi în zilele lor de beție când verzuiul îşi amintea de eşecul produs acum mulți ani. Planul lui era să îi fure colegul de cameră lui Yoongi astfel cei doi fiind oblagați să stea în aceeaşi cameră şi să îşi rezolve problemele ca doi oameni adulți . Hoseok nu a comentat nimic,  urmând spusele liderului lor.

Taehyung şi Becky erau în bula lor de aer, probabil de aia nici nu au realizat când au rămas doar ei în living.

  - Îți promit că orice s-a întâmplat te voi face să uiți. Ai încredere în mine , Becky. Deschide-te pentru mine şi lasă-mă să te ajut.

Roşcatul îi şoptea suav toate cuvintele. În starea în care era fata nu-şi dorea ca disperarea lui să fie o greutate în plus pe umerii ei.

   - Mi-e atât de greu, Tae. Crede-mă, te rog!

Să îi audă vocea după atâtea zile era tot ce avea nevoie acum. A lăsat de o parte toate grijile şi a ridicat-o uşor de pe canapea îndreptându-se către cameră. I-a lăsat spațiu să se schimbe în timp ce el făcea acelaşi lucru în baia propie din cameră. Când a venit înapoi şi-a găsit micuța ghemuită în mijlocul patului cu lacrimi pe obraji. Asta îi aducea aminte de zilele din liceu.

  - Vrei să dormi cu mine în seara asta?

S-a lăsat la nivelul ei, zâmbindu-i, în timp ce îi indică celălalt pat. Fata a aprobat scurt nefiind sigură pe vocea sa.

În cealaltă parte a apartamentului Lee îşi controla respirația numărând de la 10 la 1. Faptul că era in aceaşi cameră cu Yoongi îi aducea numai nervi. Partea bună era că nu trebuia să împartă patul cu el. Probabil se ducea şi dormea pe canapea dacă era aşa sau îl omora pe săracul băiat în somn. După ce Yoongi a intrat în cameră îmbrăcat într-un maiou negru ce îi lăsat la iveală brațele lucrate şi o pereche de pantaloni scurți, a stins becul şi şi-a ocupat locul în pat. Lee era convinsă că a făcut-o intenționat doar ca să o testeze,dar nu avea de gând să cedeze. Chiar dacă şi-a simțit inima ratând o bătaie când mușchii băiatului s-au încordat pe clanța uşii.

  - Noapte bună.

Lee credea că e doar imaginatia ei, dar când i-a întâlnit privirea pentru prima dată după toți anii ăia , şi-a întors spatele.

  - Era bună dacă nu erai tu aici.

Verzuiul a lăsat să îi scape un oftat înainte să se aşeze mai bine pe perină şi să adoarmă.