Save Rock and Roll

Capitolul 2

CAPITOLUL 2

După încă cinci ore în care am stat la Jamie şi ne-am ciondănit între noi, ne-am gândit în sfârşit să ne despărţim şi să plecăm fiecare la locuința sa. Cu greu am plecat de acolo, ştiind că dacă o să mă duc acasă, o să stau degeaba. 

Am aşteptat întâi ca toţi prietenii mei să plece, ca mai apoi să mă pregătesc şi eu. Mi-am luat jacheta pe mine, încercând să ignor privirea pătrunzătoare a lui Jamie. Mă simţeam ciudat, aşa că m-am întors spre el şi l-am privit şi eu. 

— De ce te uiţi aşa la mine? l-am întrebat jenată. M-am aşezat pe gresie ca să mă încalţ. 

— Nu am voie? m-a întrebat cu o voce piţigăiată. Mi-am dat ochii peste cap şi m-am ridicat de pe jos, cu ajutorul lui. Hei, a spus atrăgându-mi atenţia, mâine să te duci la şcoală, da? a spus ca un părinte. M-am încruntat la el şi l-am lovit în umăr. 

— Nu-ţi stă bine, am spus râzând. Jamie mi-a făcut semn spre uşă. Am continuat să râd de el şi am ieşit din casă. 

Chiar nu mă grăbeam să ajung acasă, era ora şapte şi ceva, aproape opt. Afară era întunecat, ceea ce nu-mi plăcea. Mă îndreptam spre casă cu paşi mari şi siguri. Nu îmi place întunericul, mă înspăimântă. Chiar dacă nu simt că sunt urmărită şi pe stradă sunt alţi zeci de mii de oameni care vin de la servici, eu tot mă simt ca într-un film de groază stupid. 

Am suspinat bucuroasă când am ajuns în faţa casei mele. M-am uitat la geamul bucătăriei şi am văzut că becul era aprins, o siluietă îşi făcea veacul. Am intrat în casă, aruncându-mi ghiozdanul aproape gol, pe cuier. M-am îndreptat spre sufragerie şi l-am văzut pe tata cum stătea pe canapea şi se uita la un meci de fotbal.

Am ridicat o sprânceană confuză şi i-am pus mâna pe umăr. Tata s-a întors, fiind puţin speriat, dar a zâmbit când m-a văzut. M-am aşezat lângă el şi mi-am îndreptat din nou privirea spre televizor. Am început să râd. 

— Serios, tată? l-am întrebat. Tata s-a uitat la mine, neștiutor. De când îţi plac ţie meciurile de fotbal?

— Oricărui bărbat îi place fotbalul, draga mea, a spus punându-şi mâna dreaptă după umerii mei. M-am încruntat când una dintre echipe a dat un gol. Mă bucur că tatăl meu este calm şi nu sare şi ţipă ca ceilalți bărbaţi, când echipa lui preferată dă gol... sau poate echipa aceasta nu-i place lui tata. 

— Tati, am spus cu o voce de copil care doreşte ceva, şi sincer, chiar îmi doream. S-a uitat la mine, dându-şi seama de intenţia mea. A dat din cap, semn că voia să spun ce doresc. De unde ai făcut rost de bani pentru a cumpăra magazinul de discuri? l-am întrebat cuminte. 

— De ce vrei să ştii? m-a întrebat, foindu-se puţin neliniştit. Mi-am muşcat tare buza inferioare. Chleo, de ce n-o laşi baltă? De ce vrei neapărat să-mi aminteşti ce trecut am avut? m-a întrebat. 

— Pentru că eu îţi iubesc trecutul şi îmi este ciudă pentru că te-ai lăsat aşa de uşor! am spus aproape ţipând la el. Tată, ce contează că unele gusturi ale oamenilor s-au schimbat? Tu poţi păstra magazinul pentru tine şi bucuria ta. Oh, şi n-o să te las aşa de uşor în pace cu chestia asta, o să-ţi arăt că rock and roll-ul nu a murit! am spus de data aceasta ţipând. 

Un zâmbet larg s-a afişat pe faţa lui tata imediat ce am terminat de spus ce aveam de spus. Şi-a depărtat mâinile, stând cu ele întinse. M-am trântit bucuroasă în braţele sale, el strângându-mă tare la pieptul lui. 

— Asta este fata mea, a spus şoptind. Am zâmbit mândră de spusele tatălui meu. M-am desprins din îmbrăţişarea lui şi l-am sărutat pe obraz. M-am ridicat de pe canapea şi am alergat până la mine în cameră. Imediat ce am întrat, m-am aruncat în pat şi mi-am luat laptopul care era pe podeaua camerei.