Te vreau înapoi

9

Ryan

De gura Sarhei am acceptat să merg și eu cu ei la marea expoziție, așa cum o numea, deși născuse de 2 săptămâni era într-o formă maximă.
- Poate îți găsești și tu pe cineva Ryan ,îmi spune după ce urcăm în mașină.
- Mda de unde, nu am norocul lui Bob, văzut- iubit- făcut copii, începem să râdem.
- Trebuie să îți găsești altfel nu poți fi nașul fiului meu, era condiția pe care acesta mi-o puse.
- Cine a mai pomenit să mergem la o expoziție unde nu cunosc numele real al artistului, își exprimă și Bob nemulțumirea.
- O cheamă "Mell", îi explică gesticulând Sarah.
- Da și pe mine Batman, completă nemulțumit.
- Și cum dracu să mă uit la munții aia de grăsime din tablouri și să mă minunez că sunt mai mult decât fascinat, încep să râd.
- Bob încetează, voi ați rămas cu un fix pe creier de la pariul din liceu, o femeie grasă este frumoasă, nu te mai da deștept că în curând vei cheli și vei face burtă și atunci să te văd.
Speriat prietenul meu își duse mâna la burtă și apoi la cap.
Știam că era un eveniment foarte mare dar numărul de ziariști și de oameni mă uimi, într-adevăr poate chiar era o mare artistă, îmi plăcea ideea că banii strânși din această seara vor fi donați centrului pe care mama îl conduce.
Când intru în galerie rămân fascinat de femeia din mulțime, atât de firavă, frumoasă și perfectă, când este invitată pentru a ține un discurs deduc că ea este artistul acestor tablouri absolut fabuloase,  acum îi dădeam dreptate Sarahei care avea privirea aia cu "ți-am zis eu".
Atenția îmi este atrasă de tipul care o sărută, îmi părea cunoscut dar nu-mi dădeam seama, parcă semăna cu fratele meu rătăcitor pe care nu-l mai văzusem de 2 ani, dar aleg să ignor din minte ideea
- Bob nu ți se pare cunoscut tipul de lângă artistă? îmi întreb prietenul într-un final.
- Da, nu cumva e Billy?
- Nu știu așa cred și eu.
Privesc din nou către ființa divină care începe să vorbească, simt urmă de tristețe în cuvintele spuse și totuși aceste vorbe, acest glas mă duce cu gândul ......la cine?
- Cumpărăm un tablou Ryan da? mă întreabă Sarah.
- 3 cumpărăm, îi spun fără a rupe contactul vizual.
- După ce termină discursul mergem să o felicităm?
- Bineînțeles că vreau să o cunosc mai de aproape.
- Dar se pare că e luată, uitate la tipul de lângă ea, îi spune "te iubesc" doar din priviri.
Privesc din nou către tip și o urmă de gelozie îmi încolțește în inimă mă conving tot mai mult că e Billy dar ce căuta el aici și lângă ea, cine e?
Telefonul îmi sună și aleg să-l ignor dar îl verific atunci când devine destul de insistent.
Când văd numele apelantului mă scuz și ies afară pentru a răspunde.
- Te ascult David, era avocatul cu care mă înțelegeam foarte bine, toate dosarele în care era vorba despre viol ajungeau la noi doi.
- Bineînțeles, când? Poimâine ? Ok atunci la ora 14:00 va avea loc procesul, o seara bună.
Închid telefonul și zâmbesc pentru că în curând încă doi violatori vor ajunge după gratii,mă grăbesc să intru în galerie când dau nas în nas cu Sarah și Bob.
- Ce faceți?îi întreb
- Mergem acasă,îmi răspunde Sarah.
- Cum să mergem? Trebuie să vorbim cu Mell....
- Am vorbit,am felicitat-o,am cumpărat deja 3  tablouri acum mergem acasă că bebele nu o mai vrea pe bunica lui și da era cu fratele tău.
- Billy? întreb uimit.
- Aha se pare că el e mai norocos în dragoste decât tine.
Foarte dezamăgit privesc spre galerie și mă îndrept spre mașină, aș fi vrut să o cunosc poate dacă eram aproape de ea îmi aminteam unde am mai văzut acei ochi superbi și de ce aveam senzația că o cunosc.
După ce îi las în fata casei pe Bob și pe Sarah,aleg să mă întorc la galerie să stau de vorbă cu ea dar....prea târziu era deja plecată.
- Fiule ce bine că te-ai întors, mergem acasă? Îmi spune mama în timp ce apropie de mine și mă sărută pe obraz.
- Sigur mamă mergem,nu voiam să-i arăt că sunt interesat de artistă,nu voiam să îmi facă creierii franjuri.
- Și mâine seară aveți reuniunea? întreabă mama.
- Da abia astept îți dai seama a trecut 10 ani de când am terminat liceul,îmi este dor de toți.
- A fost și fratele tău în seara asta , ce crezi se pare că el și artista sunt destul de apropiați, am impresia că se apropie o nuntă.
Nu înțeleg de ce inima mea refuză să primească acele cuvinte cine naiba ești? De ce ai creat o furtuna în interiorul meu Mell? Cine ești tu de fapt?

Melek

- Bună dimineața familie, spun și îmi trag somnoroasă scaunul, ne deschidem un Rodipet?îmi întreb părinții amuzată arătând cu degetul spre mormanul de reviste și ziare de pe masă.
- Iubita noastră, ai apărut peste tot, expoziția de aseară a fost un succes total uite cât de frumoasă ai ieșit în poze, și îmi așează în fața câteva ziare.
Dacă la început eram nerăbdare și bucuroasă să citesc fiecare articol despre mine, acum nu mai dădeam importantă.
- A și încă ceva, ai primit un plic, și îmi face tata semn pe masă, este cu sigla liceului, ce o fi oare?
Cu mâinile tremurând aleg sa desfac plicul, nu știam la ce să mă astept.

   Avem onoarea să vă invităm la reuniunea de 10 ani de la terminarea liceului,petrecerea se va tine în sala de sport pentru a ne reaminti tot mai mult de vremurile frumoase, vă rugam să confirmați la numărul afișat mai jos.

Las hârtia pe masă fără a-mi lua ochii de la ea,nu mă așteptam să fiu invitată,de fapt nu mă simțeam pregătită să mă reîntâlnesc cu toți cei care m-au jicnit, dacă aseară nu m-am recunoscut în seara asta inevitabilul se va produce.
- Bună dimineața, îl aud pe Billy intrând în sufragerie se apropie de mine și mă sărută pe obraz.
- Neața Billy.
- Stai la masă?îl întreabă mama
- Nu ...nu vă deranjați am venit doar să o felicit pentru succesul de aseară și să-i spun cât de mult o iubesc pe fiica dumneavoastră, mama ne privea în lacrimi.
- Ce-i asta ? Îmi face semn către hârtia din fața mea.
- În seara asta are loc reuniunea de 10 ani de la terminarea liceului.
- Și?
- Și nu știu ce să fac,dau din umeri.
- Îți spun eu, pune mâna pe telefon și confirmă prezența.
- Dar.. mâine la 14:00 am și procesul ....
- Cred că a venit timpul să îți înfrunți trecutul doar așa poți trăi în viitor,te vreau doar pentru mine și a cam venit vremea să ne stabilizăm,iar procesul este ca și câștigat
- Esti atât de bun,îi spun în timp ce îl cuprind în brațe.
- Hai i-a telefonul și sună.

********

Rochia aleasă de Julie era una tot bleumarin lungă stil sirenă,pe umeri care îmi punea corpul perfect în evidență.

La îndemnul lui Billy am acceptat să merg la reuniune,am sunat imediat la numărul afișat, cel care a răspuns​ a fost nimeni altul decât directorul și profesorul de biologie, a fost foarte bucuros când a auzit că am acceptat să mă duc așa că mi-a propus să țin și un discurs că șefa de promoție, evident că nu aveam cum să-l refuz.
Că deobicei eram în întârziere, am ales ca în acesta seara să mă duc singură cu mașina, să fiu propriul meu șofer.
Când parchez mașina în fața colegiului ochii mi se umple de lacrimi,o grămadă de amintiri dureroase îmi reapar în minte,îmi iau plicul și aleg să cobor.
Intru în liceu și sunt întâmpinată de domnul director.
- Ce onoare să te avem printre noi Melek,și ne strângem în brațe.
- Onoarea este din partea mea, pregătită?
- Sigur, mint.
- Atunci lasă-mă să intru eu și te anunț.
Aprob și simt că mă sufoc când îl aud că începe să vorbească.
- Dragi elevi sunt foarte mândru că ați răspuns în proporție de 100 la 100 invitației,deobicei eu sunt cel care țin discursurile dar în acesta seara cea care v-a tine discursul este șefa promoției 2008 Melek Alakuf.
Îmi scot toate armele pe care le am în dotare și privesc spre mulțimea care mă privește la rândul lor fără să clipească.
Trec pe lângă Ryan care mă privește de parca aș fi o stafie și îi zâmbesc ,urc pe pedestalul improvizat și înainte să iau cuvântul aleg să-i privesc pe toți cu un aer de superioritate.