Te vreau înapoi

22

Ryan

Un copil, Melek era însărcinată, fericirea îmi este umbrită de gândul că acel copil poate fi al fratelui meu.
Mă privește speriată și lăsă capul în pământ, mama iese din camera fără să spună nimic deși fericirea se citea ușor pe chipul ei.
Mă așez în genunchi în fața ei și o îndemn să mă privească, mă durea tăcerea ei.
- Melek te rog să vorbești cu mine, de ce taci?
- Ryan, îmi pare rău, sare în brațele mele.
- Sttt, iubito nu ai de ce, este vina nemernicului nu a ta, acest copil nu este o greșeală este un dar de la Dumnezeu și dacă crește în tine, pentru mine este suficient, de ce nu te gândești poate este al meu, ne-am petrecut destul de multe clipe împreună.
- Ai dreptate dar îmi este rușine de tine, de părinții tăi....
- Este ultima dată când mai vorbești așa, nu am de gând să îți repet la infinit că nu este vina ta bine?
- Te iubesc Ryan, îmi doresc să îmi petrec restul vieții alături de tine, își ridică fața spre mine.
- Asta a sunat că o cerere în căsătorie? o întreb amuzat.
- Așa a sunat? mă întreabă marindu-si ochii.
- Aham.
- Pai atunci vrei să te însori cu mine?
- Mă pot gândi? glumesc.
- Îmi pare rău domnule judecător dar a cam expirat timpul, trebuie să îmi dați un răspuns acum.
- Îți răspunde inima mea iubito, ești atât de importantă pentru mine că nu îți pot explica în cuvinte, iar copilul este al meu, al nostru, sunt 90% sigur că este al meu.
- Îți multumesc că ești alături de mine și mă susții, isi Stere lacrimile, cum ți-a mers azi la servici?
- Plictisitor aceleași lucruri, nimic nou, nu aveam de gând să îi spun de noile cazuri de viol.
- De fapt vreau să te anunț că în seara asta vom avea invitați la cină.
- Vom avea? Noi? mă întreabă mirată.
- Aham, ți-l mai amintești pe Bob prietenul meu din liceu și colegul nostru.
- Cum aș putea să-l uit.
- Da, așa este ce prost sunt , s-a însurat cu o femeie minunată Sarah care a avut ac de cojocul lui și l-a cumințit.
- Da mi-o amintesc de la expoziție, este o femeie foarte frumoasă.
- A născut de recent un băiețel, problema este că îmi doresc foarte mult să fiu nasul lui dar Sarah nu-mi dă voie până când nu-i găsesc și o nașa.
- Și acum ce vrei să spui?
- Noi doi vom fi nașii de botez al băiețelului pe nume Dylan.
- Dar eu nu cred că pot fi....
- Ba da m-am interesat, și mă gândeam că în seara asta vor veni să îl cunoști și tu pe cel mic, acum mai ales să împărtășești lucrurile legate de sarcină cu Sarah.
- Mi-ar plăcea, îți mulțumesc că ești lângă mine.
- Hai să te ajut să te pregătești, peste puțin timp vor ajunge.
- Dar nu mai este nevoie, mă descurc singură, mă pot mișca, îți mulțumesc.
- De ce îmi iei plăcerea de a face baie cu tine.
Adoram clipele noastre, intram în cada cu apă plină de esențe și uleiuri parfumate și cu un burete blând îi spălăm ușor fiecare părticică a corpului, nu mai făcusem dragoste de foarte mult timp, deși îmi era foarte greu să mă abțin lângă ea nu voiam sub nici o formă să fac un lucru greșit.
- Dacă avem musafiri nu-i putem lăsa să ne aștepte.
- Ai dreptate iubito, poți începe să te pregătești, eu cobor în birou am ceva de lucru împreună cu tata, dar te aștept bine?
O sărut și ies coborând în birou unde mă aștepta tata.
- Un caz dificil? îl întreb vazandu-l destul de obosit.
- Da.
- Te pot ajuta?
- Cazul este cumva foarte complicat, sechestrare- viol- crimă.
- Și nu dispui de suficiente probe? Nu ai martori? Să înțeleg.
- Individul a ademenit-o în casa lui din declarația dată de el arată că ea cică s-ar fi  mutat împreună  dar de fapt câteva haine i le-a adus el ulterior în locuință deci la faza cu sechestrarea e greu de dovedit, violurile a fost săvârșite în timpul dușurilor pentru a distruge orice dovadă ADN, și crima înscenată ca o sinucidere.
- Vei avea un caz foarte greu tată, sper din toată inima să poți pune mâna pe cele mai ascunse dovezi și făptașul să fie închis.
- Mă scuzați că vă deranjez, bate la ușa femeia care se ocupa de casă, tocmai a sosit domnul Bob împreună cu soția și băiețelul acestuia, doamna Linda este alături de ei în salon iar domnișoara Melek încă nu a coborât.
- Mulțumim, venim imediat, răspunde tată în timp ce își strânge hârtiile de pe birou.
Intrăm în salon și o văd pe mama mai mult decât fermecată de cel mai frumos bebeluș pe care îl văzusem până atunci în viața mea.
- Bine ați venit , îi salut.
- Da n-am venit la tine știi deja, îmi face semn cu mâna Sarah, unde este Melek?
- Aici sunt, apare în spatele nostru, îmbrăcată lejer intro pereche de blugi și un maieu , părul strâns într-o coadă de cap, ușor fardata pentru a-și ascunde vânătăile care încă erau prezente pe chipul ei.
- Iubito vino să îți fac cunoștință, mă apropii de ea și îi pun o mână în jurul taliei.
- Ea este Sarah, soția lui Bob și o admiratoare de a ta, glumesc.
- O admiratoare? țipă Sarah, sunt o fană înfocată, se îmbrățișează.
- Pe Bob îl cunoști, îi fac semn spre el.
- Bună Melek, se apropie și el și îi strânge mâna.
- El este micuțul Dylan? își îndreaptă atenția spre mogâldeața din brațele mamei mele.
- Pot să-l țin în brațe? o întreabă pe Sarah.
- Bineînțeles doar vei fi nașa lui de botez.
- Îți dai seama Bob, ce ședință foto îi va face fiului nostru? începe să chicotească.
- De fapt și noi avem ceva de transmis, le atrag atenția, Melek este însărcinată.
- Însărcinată? aud o voce mult prea cunoscută în spatele meu, îi privesc pe cei din fața mea care sunt șocați și nu reușesc să se miște.
- Billy, fiule, o aud pe mama.
- Cum îndrăznești să vii aici? Ți-am spus clar că pentru noi ai murit.
- De fapt voiam să îmi iau rămas bun de la voi, și să îmi cer iertare în fața ta Melek.
Îl văd că face câțiva pași spre ea și dau să îl împiedică când sunt oprit de Melek.
- Ryan te rog.
- Mai respiri datorită lui Melek, ea ne-a împiedicat să te punem la punct mizerabilule.
El nu ne privea pe noi doar pe ea, era murdar neîngrijit, urmele alcoolului și a nopților pierdute își puse amprenta pe fața lui.
- Ești însărcinată, adică poate fi copilul meu? întreabă uimit.
Îmi privesc micuța mea războinică cum își ridică bărbia și se apropie sfidător încet de el.
- Mai repeta odată ce ai spus, îi ordonă.
- Că acel copil poate fi al meu.
Nu clipeam nici unul eram atenți la ei doi, când o văd că își ridică palma și și-o lipește de obrazul lui.
- Copilul asta nu va fi niciodată al tău, încă o palmă îi înroși obrazul.
- Un copil se face din dragoste nu din viol, îl pocnește din nou.
Deși palmele pe care Melek i le dădea răsunau în tot salonul până și tablourile le putea simți usturimea, Billy nu se clinti o clipă din fața ei.
- Am avut încredere oarbă în tine Billy și tu ce ai făcut? Da am greșit foarte mult dar tu ști că niciodată nu ți-am dat speranțe, ai fost lângă mine și ai știut exact cum se întâmplă lucrurile, îmi pare rău, regret că nu te-am cunoscut așa cum a trebuit, poate nu ajungeam aici. Învățasem să te iubesc, aveam inima plină de remușcări cât timp eram împreună cu Ryan știi de ce? Pentru că pe el îl credeam în stare de multe lucruri dar pe tine nu. Știu și ce s-a întâmplat între tine și Desiree, mi-a trimis un email prin care mi-a povestit totul, vrei să îți dau un sfat? Ai face bine ca tu și Desiree să vă dați o șansă , să vă cunoașteți mai bine, nu vreau să te mai văd niciodată. Adio Billy!
Se întoarce cu spatele la el și îl ia din nou în brațe pe micul Dylan urcand spre etaj, toți eram ca la dentist, cu gurile deschise și atenție maximă.
Iubita mea își descărcase sufletul, dovedise din nou că era o luptătoare