2

12.8K 695 3
                                    

- Unchiule grasa și-a primit aparatul,îi spun imediat ce îl văd pe hol.
- Ryan nu fi nesimțit, o cheamă Melek și da am văzut.
- Mda, a venit repede la tine să îți de-a raportul.
- Nu a venit nu a fost nevoie,în schimb am aflat că v-a rămâne după ore la bibliotecă să lucreze la proiect, bănuiesc că vei rămâne și tu.
- Eu.....da sigur împreună,încerc să mă scot.
- Ryan este ultima dată când te avertizez, dacă nu lucrezi la proiect cot la cot  cu Melek nu intri în bac și nu vei putea ajunge marele judecător așa cum îți dorești.
Unchiul meu mereu știa unde să mă atingă,de mic îmi doream să ajung un mare judecător,tatăl meu era un avocat de succes iar mama procuror așa că aveam în sânge dreptul, mai am un frate mai mare Billy care este polițist, deci tot în aceași oală.
După ce orele se sfârși o văd pe grasă cum își strânge lucrurile și iese din clasă cu siguranță indreptandu-se spre biblioteca.
- Ryan mergem la cafea? Mă întreabă Bob în timp ce ieșim din clasă.
- Nu! Astăzi trebuie să merg la bibliotecă.
- Să te duci unde?și dobitocul începe să râdă.
- Mda trebuie să lucrez cot la cot cu balena, unchiul meu mă șantajează așa că nu mai pot face nimic, mă gândesc că mă urmărește.
- Îmi pare rău pentru tine că trebuie să stai lângă muntele de grăsime dacă cumva începe să se topească?............. Uite hai să punem  un pariu, începe și  râde ca un băbălău numai el știe de ce, pun pariu pe mașina mea că nu ai fi în stare oricât de macho te crezi să te culci cu ea, îmi spune în timp ce mă bate pe umăr și iese pe ușă în curte.
- Ce dracu vorbești acolo ? Și alerg după el.
- Uite frate îți mai explic încă odată, și atrage atenția tuturor.
- Pun pariu pe mașina mea care știu cât de mult ți-o dorești că nu ești în stare să o faci pe grasă să se topească după tine, dacă apuci să te culci și cu ea, se face că vomită,ai întregul nostru respect și arătă spre mulțimea care se aduna în jurul nostru, dar ne mulțumim doar cu un sărut, lung și pasional.
- Tu ești bolnav?îl întreb șocat cum ai crede că vreodată în viața aș putea săruta balena scârboasă.
- N-ai tupeu, n-ai tupeu se auzi bătând din palme retarzii din jurul nostru.
- Toți știți cine sunt, mă hotărăsc să vorbesc în cele din urmă, nu mi-ar fi deloc greu să fac muntele de grăsime să se topească după mine,vorbește orgoliul din mine.
- Dar vrem dovezi,completează al meu prieten.
- Adică?
- La balul de absolvire vi cu ea.
- Fie,  batem pariul, pregătește-te să fii pieton, îmi bat prietenul pe umăr.
Îngrețoșat de vedeniile prietenului meu îmi târâi picioarele spre biblioteca, odată intrat nu îmi i-a mult să o găsesc, era mai mult decât vizibilă.
Când mă apropii de ea este mult prea concentrată să îmi simtă prezența așa că o sperii când îmi trântesc rucsacul pe masă și îmi trag scaunul în fața ei.
- Ce dracu crezi că faci?mă întreabă în timp ce își ridică privirea spre mine.
- Hi! uite mă gândeam să te răpesc dar escavatorul nu a intrat pe ușa, așa că mă las păgubaș.
Se încruntă și alege să mă ignore.
- Arată-mi ce citești, și îi trag cartea din mână.
-  Fii atent dacă ai de gând să nu mă lași în pace jur că nu te trec pe proiect.
- Uite ce este munte de grăsime,încep să mă enerveze tupeu ei și mă ridic de pe scaun, unchiul meu m-a trimis aici și dacă nu lucrez cot la cot cu tine nu mă bagă în bac așa că spune-mi ce să fac și eu.
- Dar vei face ce îți spun eu,și îmi arătă degetul.
- Bine, gata hai să terminam odată că am antrenament.
- Scrii repede la tastatură? mă întreabă.
- Ce întrebări pui, normal.
- Bine atunci eu îți voi arăta pasajele pe care să le tehnoredactezi și astfel vei avea și tu habar despre ce este vorba în proiect.
Mă conformez și îmi deschid laptopul așteptând să îmi dea cartea.
O priveam cât era de concentrată deși era grasă avea trăsături destul de delicate, nasul drept și mic, gura mică dar buzele erau cărnoase date cu strugurel.
Ușor ușor începem să lucrăm împreună, era chiar plăcut și se pare că ne citeam gândurile pentru că totul a mers destul de repede și prima parte a proiectului era gata în două ore.
O văd după ce închide cărțile de pe masa își lasă ochelarii din ochi și cu un șervețel începe să îi șteargă,îmi ridic privirea spre fața ei curios să văd cum arata fără ochelari și ce culoare are ochii ei, zâmbesc atunci când întâlnesc cea mai frumoasă nuanță de verde pe care am văzut-o în viața mea.
- Ce se întâmplă Landreth te-a apucat greață din nou?mă scoate din starea hipnotică în care căzusem.
- Hmmmm uite ce e baleno nu vreau să mă mai cert cu tine, unchiul meu m-a avertizat să încetez așa că ai face bine să nu mă mai provoci.
- Cine eu?ești cel mai mare nesimțit pe care l-am văzut în viața mea, și nervoasă se ridică își pune rucsacul pe umăr și strânge cărțile de pe masă.
Același lucru fac și eu cu laptopul și o aștept la ieșire.
- Acum ce mai vrei?mă întreabă când mă vede în ușă.
- Hai să mergem să bem o cafea și dau să o ating când o văd că se ferește și se uită speriată la mine.
- Ce dracu ai pățit Landreth? biblioteca îți face rău sau nu ști cum să îți mai bați joc de mine? Mulțumesc dar trebuie să ajung acasă.
- Stai Melek,mă văd alergând după ea spre ieșire.
- Hai să facem pace, ce spui? Prietenii? Și întind mâna spre ea sperând din toată inima să mă refuze.
- Nu știu ce urmărești și dă din nou să plece.
- Nimic, vreau doar să fim prieteni și să mergem să bem o cafea.
- Prieten cu mine, să bei și cafea cine a mai pomenit ar trebui să fii actor.
- Melek, mă aud pronuntandu-i numele pentru a doua oară, detest felul cum m-am comportat cu tine și sunt un mare ......a .............nemernic.
- Și nesimțit,continua ea râzând.
- Bem cafeaua?
- Bine, și pleacă lasandu-ma în urmă.
Aleg să o duc într-un pub în care nu am mers niciodată și unde nu mă cunoaște nimeni.
- Cum bei cafeaua? O întreb în timp ce ospătarul așteapta să preia comanda.
- Simplă cu o linguriță de zahăr.
- La fel și eu, îi spun zâmbind și îi fac semn băiatului să ne aducă două cafele.
- Și spuneai că vrei să studiezi fotografia?încercând să fac conversație.
- Da este visul meu de când eram mică, și o văd zâmbind.
- În ce constă admiterea?voiam să o fac pe ea să vorbească cât mai mult și eu să nu spun decât da și nu și apoi să plec dracu mai repede până nu intra câteva care mă cunoaște.
- Există două componente la examen: o probă practică şi prezentarea portofoliului. De proba practică, în general, poate să treacă şi-o maimuţă cu un aparat foto. Primeşti nişte obiecte (cuburi, litere de carton, ambalaje etc.) şi trebuie să le aşezi astfel încât să iasă o compoziţie interesantă. Important e să ştii să te foloseşti de lumină şi de umbre şi să faci o expunere corectă. Atât.
Cealaltă probă constă în prezentarea portofoliului – mai exact, vii cu imaginile imprimate, într-un plic, apoi le înşiri pe jos. Ideal ar fi să aibă, totuşi, o logică. Fără albume, fără chestii complicate, fără ca imaginile să fie legate ca într-un photobook.
Ciudat dar îmi făcea plăcere să o ascult dacă totuși avea și ea măcar jumătate din greutatea ei, nu purta ochelari și nici aparat dentar poate că aș fi tăvălito de mai multe ori.
Îi urmăream gura și mă gândeam cum aș putea să o sărut fără să mă încurc în aparatul dentar, strâmb din nas și se pare că sunt salvat de telefonul ei care sună.
- Da mamă, bine sunt am rămas la bibliotecă pentru proiect și acum beau o cafea, nu mai întârzii mult de fapt, chiar mă pregătesc de plec.
Îi mulțumesc în gând Domnului că trebuie să plecăm,oricum ce a fost mai greu a trecut i-am câștigat încrederea , proiectul e că și făcut, intru în bac fără probleme, încă un hop cu balul și gata am mașina mult dorită.

Te vreau înapoiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum