.1.

179 6 1
                                    

"Te sunam noi" imi spune femeia din spatele biroului mare de lemn.

"Cum a mers ?" ma intreaba Niall dupa ce ies din cladire.
"Ma suna ei" spun si imi dau ochii peste cap in disperare.Era deja al treilea interviu.Nu aveam nicio sansa sa raman in facultate daca nu imi plateam studiile.Mama deja facea ce putea, dar la dracu, aveam 20 de ani, venise timpul sa ma intretin singur.Trebuia sa imi gasesc un job.Rapid.
"O sa aungi la vorba mea, amice." imi spune Niall si ma apuca de umeri.
"Nu o sa vand hot dogi, pentru numele lui Dumnezeu" si cu asta ma retrag din stransoarea lui.
"Cu experienta pe care o ai, ori e asta, ori plimbi caini." M-am uitat urat la el, dar avea dreptate.

Imi tot repetasem in gand ca poate tot o sa ma contacteze cineva, dar sa fim seriosi, nici eu nu o credeam.
Am ajuns inapoi in camera de la camin si m-am trantit pe salteaua rece.Cursurile incepeau in vreo saptamana si nu imi despachetasem nimic.Nu cunoscusem pe nimeni din campus.Preferam sa ma vad cu Niall.Ne stiam de o viata.
In ciuda faptului ca nu aveam coleg de camera, incaperea era mare.Un pat, o canapea ponosita, o bucatarie improvizata, cateva dulapuri si chiar o baie proprie.Mult mai mult spatiu decat ceea cu ce ma obisnuisem.Cand locuiam acasa nici nu aveam loc sa respir din cauza surorilor mele.Imi lipseau cateodata, dar acum incepea viata mea.

"Am vesti bune" zice Niall in timp ce da buzna in camera.
"Ai gasit un stand de hot dog acceptabil ?"
"Mai bine.L-am cunoscut pe tipul asta, Harry.Lucreaza la o alimentara la doua strazi distanta si a spus ca se cauta personal.Si inainte sa refuzi, te asigur ca oamenii aia nu o sa te sune înapoi."
"Cu cat se plătește?" intreb.
"Suficient cat sa iti ramana bani sa imi faci cinste cu pranzul de doua ori pe luna."
"Ok, m-ai castigat." ii spun si ii ranjesc recunoscator.Nu era cine stie ce job, dar nu necesita experienta si se si platea binisor.Aveam progamul destul de incarcat, dar cat timp puteam sa imi port singur de grija fara sa depind de cineva, nu ma deranjau cateva ore in minus de somn.

Si ca tot veni vorba de somn.Tipul de vizavi parea sa nu aiba nevoie de el.Avea musafiri si din cate mi-am putut da seama, o viata sexuala antrenanta.Am batut in perete de vreo trei ori, dar pana la vreo doua noapte apele nu s-au linistit.Cand am pus capul in sfarsit pe perna si am simtit ca mi se inchideau ochii am auzit un ciocanit in perete."Esti treaz ? Treza ?".Oricine o fi fost tipul, avea o voce groasa, dar placuta.
"Normal ca sunt treaz.Nu am avut de ales." am raspuns morocanos.
"Deci esti baiat.Bun.Voiam sa imi cer scuze, dar te avertizez, nu e ultima oara."
Am vrut sa raspund, dar am decis ca nu avea rost, asa ca am inchis ochii si m-am bucurat de somn, deoarece nu eram sigur cat timp aveam sa mai am parte de el.

"Tu faci cinste !" am zis in timp ce ma urcam in masina lui Niall.Mergeam sa luam pranzul.Oricat de mic aveam bugetul, nu era nimic care ma putea face sa mananc la cantina universitatii.
"Fie.Dar dupa ce te angajezi o sa ma scoti mult in oras." a zis si mi-a facut cu ochiul, dandu mi de inteles ca fraza avusese sens dublu.
"Ai vrea tu."
"Pe bune Louis, am incercat sa iti gasesc de atatea ori un iubit incat cred ca va trebui sa ma sacrific.Esti deplorabil."
"Nu suficient de deplorabil incat sa accept." am zis si i-am scos limba in joaca.
Asta era adevarul.Nu mai avusesem o relatie de mult timp.Dar asta era unul dintre avantajele facultatii.Atatia oameni.Aveam sa imi gasesc pe cineva.Sau macar asa speram.

Dupa dupa-amiaza petrecuta cu Niall am ajuns inapoi in dormitor si am decis ca era timpul sa imi desfac lucrurile.Am petrecut vreo cateva ore ingropat in cutii de carton si saci de gunoi pana m-am dat batut si m-am aruncat in pat.Eram sigur ca aveam sa adorm.Si apoi mi-am dat seama ca aseara trebuia sa ma iau la cearta cu tipul de vizavi.Nu glumise.Nu era ultima oara.Ce era mai rau era ca eram sigur ca era alta fata.Nu era totusi problema mea.Am dat o lovitura slaba in perete.In ciuda zgomotului de pe fundal am reusit sa adorm datorita oboselii.

Pana acum viata de student era..dezamagitoare.

hey angel //[larry stylinson]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum