Treburile se complică

98 2 0
                                    

           Am iesit la un suc cu Filip, si ne-am facut foarte multe amintiri frumoase. Eram la un film, si imi suna telefonul..., era mama lui Ionuț, eu simteam ca s-a intamplat ceva rau, si raspund.
              -Te rog, te rog ajutama, Ionuț a facut un accident de masina, si e in stare grava la spital, doctorul a spus ca zice mereu numele tau, te rog vino, ajutama, macar pentru amintirile  frumoase!
             -Bine, bine, stati, calmativa, vin imediat, trimiteti-mi adresa.
             Eu plec imediat, si Filip ma urmeaza. Ajungem la spital, mama lui Ionut ma ia in brate, si imi spune sa ma duc la fiul ei. Eu ma duc imediat la Ionut, l-am vazut intr-o stare jalnica, m-am dus langa el, si il iau de mana, ii spun: "Te rog, scoala-te, ce s-a intamplat? De ce imi zici numele meu, si nu al iubitei tale??". El e inca in stare grava iar mama lui imi povesteste ceva ce nu pot sa cred..., mi-a spus ca el a fost impreuna cu prietena mea, ca sa fiu eu bine, a spus ca "prietena" mea, la amenintat, ca daca nu va fi cu ea, o sa imi spuna ca el ma inseala, si incet-incet o sa ma distruga. Nu pot sa cred, el ma iubit mereu, doar acea, acea, nush cum sa o fac, ea a distrus totul, o urasc! Si dintr-o data vine Filip la mine:
             -Ce fai proasto, gata, ti-ai dat seama de planul facut? Abia acum?? Off, doamne, mi-e mila de tine, si de prostul ala din patul de spital.
              -Pleaca, pleaca, sa nu te mai vad, nu ai dreptul sa stai aici! Te urasc!!
           Incep sa plang, si sa imi dau seama ce proasta am fost, m-am dus la Ionuț, inca era in stare grava, nu stiam ce sa mai fac, mi-am cerut iertare, i-am spus ca il iubesc, dar tot nu se trezea. Dupa un timp, eu si mama lui ne-am pierdut speranta, am stat 3 zile in spital, nici nu traia, dar nici mort nu era.
          E a mia oara cand ma duc la el, plang, incerc sa il trezesc, si imi amintesc cea ce nu suporta, si ii zic :"Daca nu te scoli, inseamna ca nu ma iubesti, deci e clar, nu ma iubesti, ok..., plec". El deschide ochii, si cand dau sa plec, ma apuca de mana si cu o voce tremuranda imi spune "Te iubesc".
             -Doctooor, s-a trezit, vinooo!
        Il iau in brate si dupa doctorul il consulta, era mai bine, dar daca mai face accidenturi de genul asta, poate muri, si trebuie sa nu se loveasca la spate, pentru ca poate ramane paralizat.
              Trece o vreme, si noi suntem iar "cuplul perfect".
         Tot ce s-a intamplat pana acum, ne-a aratat ca suntem nedespartiti.

El, băiatul perfectUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum