Sunt a ta ✓ Lutteo

-8-

Ochii mei se deschid ușor. Îl văd pe Matteo în picioare lângă mine. Mă ridic greu, fiind puțin amețită.

--- Matteo...

--- Acum te-ai calmat?

Nu răspund. Mă uit la el cu o privire posomorâtă, încercând din răsputeri să nu le dau drumul lacrimilor de durere ce voiau să-mi curgă pe obraji ca un râu.

--- Având în vedere faptul că nu mai comentezi cu atâta tupeu, cred că te-ai mai liniștit, hai să mergem.

Se apropie de mine vrând să mă ia de mână, dar mă îndepărtez de el cât de repede pot.

--- Stai departe de mine!

--- Mergem împreună la mine, potolește-te cu dramatismul ăsta!

--- Nu, Matteo. Gata!

Îmi veanea să urlu la el să mă lase dar își așează degetul arătător pe buzele mele.

--- Șșș... Uite cum facem iubire --- îmi spune cu un zâmbet --- Îți ștergem lacrimile din ochișorii ăștia verzi, frumoși, facem liniște, te calmezi și apoi mergem la mine acasă, în timp ce tu vei zâmbi de față cu toți cei de la Roller ca să se vadă cât suntem de fericiți. Ne-am înțeles?

Nu-i răspund, îl privesc cu ură.

--- Ne-am înțeles? --- mă întreabă din nou, ștergându-și zâmbetul de pe față.

Îmi venea să zic da, pentru că eram nespus de speriată și inima mea bătea tot mai tare de frică, dar nu. Acesta era momentul să învăț să mă opun.

--- Nu!

--- Să înțeleg că nu ți-ai revenit... E nevoie să te mai lovesc o dată, iubire?

--- Vreau să stai de departe de mine și să nu-mi mai spui așa. Totul s-a terminat. Relația asta nu mai există și toate astea din cauza ta și a comportamentului tău agresiv. M-am săturat să fiu tratată ca o cârpă! Nu vreau să mă mai supun ordinelor tale! Gata!

--- Sunteți bine? --- Nico veni la pe pistă.

--- Da, suntem bine. --- spun cu mâinile în buzunar, privindu-l pe Matteo cu coada ochiului.

--- Am auzit niște strigăte și voiam să văd dacă sunteți ok.

--- Da, nu s-a întâmplat nimic. --- zise Matteo zâmbind inocent.

--- Luna, știi că azi nu lucrezi, nu?

--- Da, am venit doar un pic să patinez. Dacă vrei te pot ajuta puțin pe tine și băieți la bar.

--- Da, e cam aglomerat. Ne-ar prinde bine o mâna de ajutor. Haide!

Îi zâmbesc superior lui Matteo, pentru că am reușit să scap de el și plec cu Nico spre bar.

Weeey, azi am împlinit un an de când sunt pe Wattpad!
Încă îmi amintesc cum sâmbăta, pe 25 februarie, venisem acasă de la olimpiadă și mi-am amintit brusc că o prietenă mi-a sugerat să-mi fac cont pe Wattpad. Așa că seara mi-am făcut contul ăsta. Sincer niciodată nu m-aș fi gândit că voi ajunge să scriu atâtea cărți și să am atâția urmăritori.
Vă mulțumesc enorm tuturor pentru fiecare vot și fiecare comentariu. Vă iubesc foarte, foarte, foarte mult!❤

Și cu ocazia asta, am publicat o nouă carte:

Treceți și voi pe la ea.

Încă o dată: mulțumesc!❤
Bye❤