Vipera roz

Capitolul 12

Rose

Sunt la vestiar şi mă pregătesc pentru a doua mea cursă din Grecia. Derek se pare că are iubită, una Larissa. Da cui îi pasă?? Îi urez succes în continuare! Iasmina a plecat mai repede de cât mine din vestiar şi se pare că sunt singură. Văd că am primit un mesaj şi îl deschid, e de la Mia : " Sunt însărcinată!! " . Wow!! Trebuie să o sun! Mă gândesc cum să încep conversatia...

-Cum îndrăzneşti?! Bravo fată!! Cu Lucas?? Normal că cu el de altfel te rup în bătaie!! De când?? spun foarte entuziasmată.

-De 3 săptămâni!! Oricum tu unde eşti?? spune Mia precaută.

- Păi la curse. spun calmă

- Unde exact??

Vreau să îi dau datele, dar văd o umbră în spatele meu. Mă sperie şi eu nu am nici o armă la mine. Ce prostă sunt!! Se apropie de mine şi tot ce pot face e să ţip :

- Stai... Cine eşti?? Ce faci?? Aaaaaaa!!

Se aud 2 împuşcături, dar cred că erau de avertisment. Chestia aia se apropie mai mult de mine şi eu împietresc. E prima dată când împietresc în faţa unui duşman!! Chiar sunt o mare prostă!!

- Unde eşti?? Ce se întâmplă?? Rose!! strigă prietena mea alarmată.

- Ajutor !! G...

Atât reuşesc să spun până omul ăla îmi ia telefonul din mână şi îl striveşte. Wow, are putere nu glumă! Într-o fracţiune de secundă îmi revin. Îl lovesc unde nu răsare soarele şi el cade în genunchi. Îl lovesc la gât şi cade lat... Măcar e leşinat pentru un moment.. Încerc să fug, dar se pare că tipul a venit cu amicii săi.

- Chair nu ştiţi de intimitate!! E vestiarul fetelor, oameni buni!! De fapt oameni răi!! strig eu ca să mă audă toţi.

Toţi rânjesc malefic şi se uită la mine ca la felul întâi. Ok, asta e ciudat şi nu o să iasă nimic bun din asta. Se apropie de mine încet, iar eu sar pe ei ca nebuna. Pe doi dintre ei sunt deja la pământ, mai am 8 tipi de coborât. Nu e corect!! Unul vine din spate şi îmi ia mâinile şi îmi pune cuţitul la gât. La asta nu mă aşteptam. Încerc să scap, dar el apasă mai mult cu lama pe gâtul meu şi îmi şopteşte :

- Dacă pisicuţa nu e cuminte, nu o să ajungă vie la destinaţie!

Încremenesc. Trebuie să îmi joc rolul de inoceata ca să fac rost de măcar o armă! Cer atât de mult, o armă!! Altul vine în faţa mea şi îmi pune un sac pe faţă. Idioți!! Mă târăsc până afară, dar cred că prin spate m-au scos că nu se aude nici o voce de om. Urc într-o dupita de ' bună voie' sau mai pe scurt : împinsă înăuntru şi ameninţată cu cuţitul.

Stau de vreo 3 ore în aceeaşi poziţie incomodă. Mi-au amorţit picioarele şi cred că o fac intenţionat asta că să fiu obosită şi să nu îi bat pe toţi. Dar proştii nu ştiu că sunt antrenată pentru tot felul de cazuri. Pot să le dau o serie de adjective ȋn secunda asta, dar nu risc.

În sfârşit a oprit maşina asta!! Îmi dau sacul de pe faţă şi ameţită mă uit ȋn jur. Sunt în faţa unui depozit vechi şi dărăpănat. E înconjurat de ierburi destul de mari şi are geamurile sparte.

- Vai da ce loc mirific e ăsta!! spun eu sarcastică.

- Taci şi mergi!!

- Bine!!  spun bosumflată.

  Coridorul e aproape gol, sunt doar câţiva bodygarzi în lungul holului central.  Am făcut câteva viraje şi am ajuns se pare în faţa unui birou enorm. Intraţi, am observat că şi camera e alb-negru ( mai mult negru decât alb) . Un perete era plin cu capuri de animale,  se afla un birou lung în faţa acelui perete ciudat. Scaunul de piele se întoarce şi pe el stă un bărbat destul de învârstă. Se ridică lent şi se apropie de mine, aşa că încep conversaţia :

  - Tu moşulică,  cine eşti?? 

  - Eu?!  Sunt coşmarul vieţii tale!!  Mă numesc Alec Rodrigo. Am fost unul din iubiţii mamei tale până s-a despărţit de mine şi l-a...

- Pe bune?!  L-a ales pe tata?!  Ştiu! Am crezut că nu mai dau de nebuni ca tine, ştii ai face o pereche bună cu altă turmentată...  Cum o chema??  A, o chema Aurora.  Păcat acum e moartă, la fel cum vei ajunge şi tu.  Nu o ia personal, dar vreau să te omor!  zic fără întrerupe şi cu vocea sfidătoare, iar acest Alec zâmbeşte.  Am făcut eu o glumă sau ce??

  - Eşti amuzantă Rose!  Nu m-ai lăsat să termin.  Am trecut peste faza cu mama ta şi mi-am găsit o femeie care mă iubea aşa cum sunt, era puternică şi omora cu o mână legată la spate. O chema Hayley.  O femeie de remarcat. Vream să o iau de soţie, dar în acea zi sediul a fost atacat.  De cine??  De tatăl tău şi Hayley a morit împuşcată în cap!  După am aflat că are o fiică pe nume Shara. Stătea în New York şi se pare că chiar tu ai omorât-o!

- Lasă vrăjeala!!  Era ori ea ori eu. Şi eu am fost mai rapidă!  Şi ce acum o să te răzbuni omorându-mă??  Nu eşti singurul care a încercat asta, iar toţi au murit la sfârşit. Îţi urez noroc!

  Se uită la mine încă zâmbind şi se duce din nou la birou. Scoate de acolo un fel de plic micuţ cu un semn pe el. Vine din nou lângă mine şi mi-l înmânează . Mă uit chiorâş la el, apoi iau plocul. Îl întorc pe toate părţile până să-l deschid.  Înăuntru era o fotografie cu mama care împuşca o femeie. Era ceva dubios în poză...  Femeia asta cred că e " celebra" Hayley.  Pistolul din mâna mamei avea 3 iniţiale T, I şi R.  şi ăstea vin de la : Travis. Izabella. Rose. Mama era însărcinată cu mine când a omorât acea femeie!  Mă simt ciudat, dar o ştiu pe mama de multe în stare, deci nu mă deranjează.

  - Crezi că o poză cu mama însărcinată cu mine mă va afecta?? întreb confuză.

  - Faza e că acea poză e făcută fix de ziua de naştere a Sharei, iar Hayley îşi dădea demisia ca să o poată vizita şi să îi spună că ea e mama ei naturală.  Dar a murit şi nu a aflat niciodată adevărul din cauza mamei tale!! ridică tonul la mine.

- Iar tu,  moşule,  chiar crezi că pe mine mă afectează cu ceva??  Din contră, mă doare fix în cot de ce s-a întâmplat atunci. Deci nu te mai stresa atât că nu mă deranjează cu nimic această poză. zic şi o rup în faţa lui.

  Mai bine stăteam cuminte. Alec s-a făcut roşu la față și cred că mai are puţin şi scoate flăcări pe gură. Scoate un pistol şi mi-l pune la tâmplă.  Închid ochii şi îmi aştept sfârşitul. Dar deodată uşa se deschide...