Double Life

Capitolul 1

Soarele auriu se înălța ușor pe bolta cerească. Josie dormea liniștită în patul ei pufos,dar dintr-o dată alarma telefonului sună.Ea întinse mâna spre telefon cât să oprească nenorocitul de zgomot.Reușise să oprească sursa zgomotului, dar peste câteva momente sună iar, și iar până acceptase că trebuie sa se trezească și să meargă la liceu. Se ridică din pat și văzu pe ecranul telefonului 5 apeluri nepreluate de la prietena sa, Lisa.''Ugh, ce mai vrea la ora asta!'' se gândi ea.Aruncă o privire la ceas şi observă că era ora 6:30 ,iar ea avea liceu astăzi de la ora 8.
-Mai am 30 de minute! Oh, nu,nu,nu! Cum pot în juma' de oră să mănânc, să mă îmbrac, să mă spăl? Plus că mai fac şi o oră pe drum! Strigă Josie în disperare.Fugi spre dulap să îşi luă de îmbrăcat. S-a spălat si s-a îmbrăcat cât de repede a putut şi s-a dus în bucătărie să îşi facă două sandwitch-uri pentru drum. Şi-a luat geanta şi a plecat în fugă spre staţia autobuzului. Cât timp înfuleca sandwitch-urile, autobuzul sosi în stație.
-Ah, ce bine! spuse cu gura plina. Intră în automobil şi se aşeză pe un scaun.
Josie Brown este o fată în vârstă de 16 ani în clasa a 10-a B la liceul Bryan Adams din Dallas. Are parul blond și ochii verzi. Are o înălțime decentă, 1.68. Moral, ea este amabilă, respectoasă,dar când o enervezi, nu sta în calea ei. Cea mai bună prietenă a sa este Lisa Northwell ,este în aceiași clasă cu Josie. Este brunetă și are ochii căprui spre negru.Moral , ea este drăguță , amabilă prietenoasă,respectoasă.
Josie stătea îngândurata pe scaunul autobuzului. Se uită pe geam cu plictiseala până văzu locul la care trebuie să coboare. Se ridică și se îndreptă spre uşa automobilului. Autobuzul frână și Josie porni spre liceu. Intră în curte și o văzu pe Lisa.
-Hey, Lisa!spuse ea.
-Josieee! Unde ai fost, te-am sunat de 5 mii de ori?! spuse serioasă.
-Am dormit peste program.. Hi,hi...Răspunde Josie.
Clopoțelul sună și fetele se îndreptară spre clasă.Restul zilei a decurs normal.Dar la ultima oră a hotărât cu Lisa să meargă în parc.
-Deci ne întâlnim la 4 în parcul central la intrare. Spune Josie.
- Să nu întârzii!răspunse Lisa.
-Mai sunt doua ore până atunci.. Nu am cum să întârzii! spuse Josie dându-şi ochii peste cap.
Își luaseră la revedere ,iar blonda alergă spre casa. Când intră pe uşă dădu de o femeie in vârstă care stătea pe canapea. Femeia nu părea mai bătrână de 70 de ani. Avea parul gri și ochii albaștrii.. Fața ei era plină de riduri. Atât putuse să observe la ea.. Pentru că în următoarea secunda femeia dispăruse zicând:
-Ne mai întâlnim noi...șopti bătrâna.
Josie înțepenise în loc pentru câteva secunde. Oare visam sau chiar era o femeie acolo..? Se întrebă ea. După ce își mai revenise merse spre camera ei să se schimbe de hainele cu care a fost la școală.
Trecuseră câteva minute de când Josie plecă spre parc, dar ea avea un sentiment ciudat...Se simțea urmărită. Aproape la fiecare pas își întorcea capul să vadă dacă e cineva pe urmele ei. În timp ce încerca să observe dacă o urmărea cineva sau era doar paranoică, fata ajunse în fața parcului. În câteva momente apăru și Lisa.
Fetele s-au plimbat prin tot parcul observând diferite stiluri de haine, copii care se joacă cu mingea,mame tinere care strigă la odraslele lor să stea cuminți. Ele şi-au povestit evenimente din viața lor de zi cu zi.. Până când Josie a hotărât să îi povestească Listei despre femeia ciudată din sufragerie, despre sentimentele ciudate pe care le tot are.. Dar prietena sa ia răspuns simplu printre întrebare:
-Ești paranoică? Cum adică ai văzut o băbuțe care a dispărut peste câteva secunde?Întrebă ea.
-Pur și simplu! Intrasem în cameră și ea stătea pe canapea! Fetele treceau pe lângă un stand cu suveniruri când într oglindă apăru chipul femeii. Josie o zări și vru să-i spună Lisei, dar femeia îi făcu semn să tacă, iar după dispăruse.
-Asta a fost ciudat... Spuse ea.
-Ce a fost ciudat? Întrebă Lisa.
-Văzusem femeia de care ți-am povestit în ....Răspunse Josie, dar nu apucă să tetine căci zări bătrâna pe o banca..Lisa, tu vezi femeia aia?Întrebă ea arătând spre o bancă.
-Nu văd nimic..Ce e ...
Josie nu mai așteptă să termine de vorbit că se îndreptă spre femeie. Ajunse în fața ei ,iar femeia rânjise.
-Cine ești ?
- Karanishi T, iar tu ești Josie Brown..Cea mai importantă față din mileniul al treilea!
-Cu ce sunt eu importantă ? Și cum adică T?
-O să afli.. O să îți dai seama de tot scumpa mea Josie. Femeia începu ușor să dispară într-un fum alb. Josie? Josie! Se aude o voce pe fundal.
-Da? Răspunde fata în final.
-Josie, ai fumat ceva? Ai stat uitându-te la banca aia timp de 10 minute. Ai pățit ceva? Întrebă puțin îngrijorată Lisa.
A fost doar în mintea mea? Dar.. unde e banca? Și de ce a spus femeia aceea că eu sunt cea mai importantă? Off.. Prea multe întrebări despre câteva minute... Zici că sunt la ora de matematică.
-Nu am nimic.. Răspunde într-un final.
-Jur că de la o vreme te comporți ciudat. Afirmă bruneta.
Josie scoase un oftat.Dacă ar înțelege ce mi se întâmplă.. Se gândi Josie.
-Lisa, cred că o să mă duc acasă. Sunt foarte obosită. Îi spune ,iar după aleargă spre ieşirea din parc. Toată chestia asta o doborâse. Nu mai înțelegea nimic din ce se întâmplă. Şi nu înțelegea de ce fix ei.
Îşi luă telefonul din buzunar şi o apelase pe mama ei.. Avea nevoie de sfaturile ei.
-Da Josie, ce e?
-Mami, nu mai înțeleg nimic.. Mi se întâmplă chestii foarte ciudate.. Te rog, ajută-mă.
-Vino acasă şi povesteşte-mi totul. Ok, Josie?
-Bine mami! Şi închise apelul. O luase la pas alergător până în fața casei în care locuia. Intră în casă şi se aşeză pe canapea fix pe locul în care stătuse bătrâna. Mama ei se îndreptă spre ea cu două căni de ceai şi fursecuri.
-Deci, ce s-a întâmplat? Întrebă doamna Brown.
Josie îi povesti până la cel mai mic detaliu. Mama ei când auzi numele Karanishi T s-a speriat . Mai auzise numele acesta cu mult timp în urmă, dar nu îşi dădea seama de unde.
-Deci, ce crezi că ar trebui să fac, mami? Rosti Josie cu speranță în glas.
-Cred că e singurul moment în care sunt lăsată fără cuvinte.
-Nu ştiu ce să fac.. Nu înțeleg ce se întâmplă! De ce a spus că sunt cea mai importantă fată a mileniului al treilea? O lumină mov apăruse uşor în jurul fetei. O forță ciudată o ridică de la sol. Josie nu simțea ce tocmai se întâmpla cu corpul ei. Strălucirea aceea arăta ca o flacără,doar că avea altă culoare. Mama ei o privea uimită şi speriată. DE CEEEE? Urlă Josie cu toată puterea,iar după,magia o aşezase pe canapea. Fata adormi în câteva secunde.
-Ce a fost asta? Se întrebă doamna Brown speriată.