Am vazut o fetita dupa un gard de sarme. Era insotita de un baiat. Cred ca era fratele ei. Baiatul ii statea in spate. Erau negri amandoi. Aveau parul ravasit. Aveau dintii atat de albi...dar cred ca perie de dinti nu aveau. Pe fata baiatului se vedea tristete. Pe a fetei nu. Ea era vesela. Ochii ii sclipeau ca luna intr-o noapte senina de vara. Nu avea motive sa fie fericita. Poate se bucura ca inalneste alti copii... nu prea vazusem copii...
Fata incepe sa imi faca niste semne. Nu stiam ce voia, ce imi arata, ce spunea... erau doar semne...semne fara sens...
Fuge. Sar gardul. Inghit durerea de la lovituri si julitori si incerc sa o prind din urma. In spate era o mare de praf. Nu puteai vedea nimic. Se auzeau doar zgomote, zgomote facute de oameni.
Fugim, fugim, fugim si iar fugim cat ne tin picioarele. Oare fugea de mine sau din cauza zgomotelor? Cert era ca s-a oprit o singura data ca sa bea apa din fluviul Limpopo. Mi se parea ca eram atat de deparre de Limpopo Province... imi era atat de dor de familia mea de maimute... dar mai ales de mama si fratele meu. As putea estima ca am fugit cam 20 de mile, dar sigur nu stiu. Dupa ce nu mai putea fugi nici una, ne-am ascuns sub o capita
In norul de praf erau oameni. Oameni albi. Asa cum eram eu inainte. Oameni care vorbeau limba mea, oameni cu care nu mai eram familiarizata...Ii atacau pe aborigeni... le ardeau casele, le luau copii. Si aborigenii trageau cu sulite, luptau cu sabii si aruncau cu pietre. Un alb a cazut langa capita. I-am luat coiful, mi l-am pus in cap si l-am scuturat. I-am spus:
-Omule! Trezestete. Spune ceva! De ce va luptati cu aborigenii? Ce au facut?
-Nu vor plati tribut... spunea cu greu
-Doamne! Sfinte! Suntem in democratie!
-Nu suntem. Lucrurile s-au schimbat. Ei au un lider batran care are probleme mintale si nu ii mai conduce bine...
-Asta ce legatura are?
-Tu e unde sti limba mea? Nu esti bastinasa ca ei?
-Nu. Am fost adusa aici. De fapt am fost rapita. De unde sunteti? America? Anglia?
-Anglia.
-yes! Mergeti acolo dupa lupta?
-Da, tuseste foarte tare si scoate sange pe gura.
-Ma puteti duce inapoi acolo, va rog? Sunt dispusa sa va ajut in schimb.
-Nu...nu e nevoie. Te ducem. Adaposteste-te de razboi si spune-i sefului, cel cu pene pe coif, ca Nobi Blik a facut o invoiala cu tine si ca te duce acasa, dar a murit...
- Domnule, nu stiu cum sa va mulumesc!😁
CITEȘTI
Life Story
ПриключенияEu , o fata obisnuita , am un frate . Tatal meu e omorat iar eu sunt furata si dusa intr-o padure din America de Sud. Aceasta este aventura din viata mea in care ma voi intalni neastept cu o persoana draga. Eu imi reluez viata de la cea din paduril...
