Capitolul 9

6 2 0
                                    

   Credeam că războaiele țin puțin timp, nu mă așteptam să dureze săptămâni. A fost greu să găsim hrana.
    Americanii au învins lupta cu aborigenii. Trebuia sa caut seful americanilor și sa ii spun ca Nobi Blik a murit, dar a facut o invoiala cu mine. Povestea aceasta suna putin credibil, motiv pentru care am luat inelul de pe mana lui sa il arat drept dovada a promisiunii noastre.
   Americanii par sa se retragă dupa ce omoară conducătorul aborigenilor.
Ocolesc americanii si sar dintr-un copac drept in fața sefului lor. Pene pe coif. Bun reper.
   Incep sa ii vorbesc pe limba lui. Ii spun pe scurt cum am ajuns in acest sat al băștinașilor (fara a-i spune ca sunt creștină) si ca Nobi Blik mi-a promis că voi ajunge acasa si i-am aratat inelul de pe mana lui.
   Seful lor isi duce mana la ochi si, cu un strigat puternic, isi sfâșie veșmântul. Spune ca era fratele lui. Imi multumeste pentru ca i-am adus inelul, singurul lucru care ii va aminti de...
   Primesc o paine uscata dupa care imi potolesc setea in fluviul Limpopo. Painea uscata nu e la fel de buna precum fructele din copaci, dar nu era vremea fructelor, iar majoritatea copacilor fumegau.
   Dupa drumul lung spre orasul meu natal, raman fara speranță.

Life StoryUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum