Capitolul 6 Povara

499 49 7
                                    

6. Sasuke

Stateam intins pe patul spitalului ,aerul combinat cu soluti de curatare era foarte greu de tras in piept ajungand sa tusesc de cele mai multe ori . 

Uram acest mediu pe care ti-l oferea spitalul tot ce facea era sa imi aminteasca cat sunt de bolnav . Tot ce reusesc sa gandesc este cine am fost si cine sunt acum . 

Aveam totul , bani , masini fete la picioarele mele cu sutele niciodata nu am simtit ca imi lipseste ceva pana acum cateva zile cand parinti mei au plecat de pe aceasta lume lasandu-ma singur cu toate bogatiile care nu imi sunt acum de niciun folos . 

Am ramas orb si fara nimic , tot ce fac acum este sa ii ingreunez viata Sakurei , nici nu se obisnuise cu moarte parintilor sai si acum am ajuns sa ii cad si eu in cap cu accidentul meu . 

Mai bine muream acolo decat sa devin acum o povara pentru ea . 

Ma urasc pe mine insami , este singura si trebuie sa se descurce cu atatea lucruri , firma si cu mine , acum ca ma gandesc oare de cand  nu a mai mancat nimic saraca de ea , la cat ingrijorata a fost nu ma mir ca a ajuns sa se distruga singura si pentru ce ? 

Pentru amintirea a cineva care am fost in trecut , nu merita sa isi piarda viata langa mine , o povara care nu este buna de nimic doar ii ingreunez viata rozaliei . 

Este asa de buna cu toti , acesta este un inger cu aripi pe acest pamant care acum are grija de mine dar cu ce pret ?

Nu merita sa isi piarda viata ingrijindu-ma pe mine care nu mai pot vedea . 

Nu vreau sa fiu o povara si sa ii distrug viata nu pot permite asta .

Daca eu nu am reusit sa fiu fericit macar ea sa mearga mai departe , sa treaca peste pierderea parintilor sai , sa isi construiasca un viitor frumos undeva departe , nu langa mine . 

-Esti treaz ? o aud pe aceasta cum intra in salon iar dupa tonul voci sale puteam sa aud regretul si o fericire falsa .

-Da .., raspund cu gura aproape inchisa

-Am o veste buna  ! spune de data aceasta simtind-o cum zambeste 

-Care este ? o intreb cu indiferenta 

-Maine te externeaza si te poti intoarce acasa . 

-Si pentru ce sa ma intorc in accea casa , desi nu pot vedea amintirle parintilor mei au ramas vi acolo si decat bine imi fac doar rau    , spun cu o mare durere in voce 

-Nu asta am vrut sa spun , poti sa vii acasa dar nu am spus la ce casa sa vii .

-Ce vrei sa spui ? intreb de data aceasta data cu adevarat 

-Vreau sa vi sa locuiesti cu mine , asa as putea sa am grija de tine sa te ajut cu totul pana te acomodezi si vom vedea cum sa rezolvam aceasta problema . 

-Vederea ? Eu nu voi mai putea vedea niciodata , acesta pete de culoare nu inseamna nimic pentru mine , la mine ca e zi sau noapte pare acelasi lucru , nu mai pot vedea decat pete si ceata simt ca am ceva in ochi pe care as vrea sa il scot ca sa pot vedea iar dar din pacate este imposibil dar asta nu inseamna ca pentru mine tu o sa iti pierzi viata , Sakura si tu ai suferit pierderea parintilor tai si nu se merita sa iti pierzi si viitorul avand grija de mine. Pleaca si construieste-ti un nou inceput departe de mine , eu o sa ma descurc singur ! 

-Tu iti dai seama de ceea ce spui ? Cum sa plec departe si te las singur aici ? Sasuke tu esti tot ce mi-a mai ramas in aceasta viata fara tine viitor eu nu mai am , daca te pierdeam si pe tine ce rost mai aveam eu ? Sa mucesc pentru o firma de una singura si apoi sa ce ? Vreau sa te am langa mine esti tot ce mi-a mai ramas si nu vreau sa pierd si ultima speranta ca totul se va putea schimba intr-o buna zi . 

-Pacat ca aceea zi nu va mai veni niciodata , sprantele eu le-am pierdut de mult timp , nu mai cred in schimbari , vreau .. ah Sakura tot ce vreau e sa fi fericita departe de aceste lucruri care ti-au facut atata rau , pleaca rozalio departe nu ai pentru ce sa ramai aici in aceste locuri  . 

-Ai inebunit asta e clar ! Asculta bine Sasuke Uchiha ceea ce iti spun eu acum , nici moarta nu am sa plec de langa tine ! Asta ai inteles-o sau in ce limba sa ti-o spun ca sa pricepi ? 

-Sakura...

-Sa nu mai aud nimic , maine dimineata am sa vin sa te iau sa mergem acasa la mine , si atata iti trebuie sa protestezi ca o sa ajung sa te leg de pat ca sa nu poti fugi ! 

-Nu vezi ca sunt doar o povara ?

-Pentru cine anume ?

-Pentru tine !

-Pentru mine nu ai fost si nici nu vei fi niciodata asta iti este clar asa ca schimba aceasta atitudine pana maine caci s-ar putea sa ma faci sa fac ceva ce s-ar putea sa regret mai tarziu 

-Si anume ? 

-Nu ma provoca Sasuke caci nu sti cu cine te joci , iar daca stiam ca ai asa o proasta dispozitie mai bine iti legam ceva la gura de la bun inceput doar sa nu mai aud atatea tampeni . 

- Oh Sakura , Sakura.

-Sa nu mai aud nimic , am stabilit totul ! 

-Fie ...

Am simtit cum se apropie de mine si dintr-o data mainile ei se aseaza peste spatele meu formand o imbratisare cu multa caldura . Capul ei lipindu-se de al meu , iar palama dreapta aseazandu-se peste mana mea si strangand-o cu putere . 

-Sa nu mai spui niciodata ca esti o povara ! Tu esti motivul pentru care traiesc azi ...

Dupa multe saptamani am revenit cu nextul , acum ca am intrat in vacanta o sa postam mai des . -( Scorpio Heartless  ! ) 

Mostenirea (Sasusaku love story) Colaborare cu @Scorpio_heartlessUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum