4. Sasuke
Ceata si confuzie .
Acestea erau asterunute peste mine in acest moment . Ma simteam ca si cum as fi intrat intr-o alta lume , ciudata , pe care nu am mai vazut-o pana acum . In jurul meu totul era alb un miros intepator imi patrunde in nari facandu-ma sa ma stramb putin .
Am incercat sa imi deschid ochii insa am esuat , simteam cum ceva tare imi apasa peste ei .
Cu o mare greutate incerc sa imi duc mana la ochii insa nu pot sa o ridic prea bine . Ma simteam slabit , nici macar nu am avut forta sa imi ridic mana .
Ce se intampla cu mine , oare unde ma aflu in acest moment ?
Ultimul lucru pe care mi-l amintesc este doua luminii puternice care veneau de pe contra sens iar din instinct am inchis ochii si am asteptat impactul loviturii .
Puteam sa imi imaginez cum volanul masinii se strivea de corpul meu fara a avea puterea de a face o miscare in spate .
O durere in parte coloanei imi ajunge peste tot facandu-ma sa scot un mic suntet de durere .
O alta incercare de a imi ridica mana a esuat . Eram prea slabit iar ceva imi tot bipaia in cap .
Cred ca era sunetul provocat de un aparat dar unde ma aflam ?
Atatea intrebari mi-au macinat mintea insa dintr-o data sunetul unei usii se aude foarte aproape de patul in care stateam iar cu putina nesiguranta intreb :
-Cine esti ?
-Sunt eu Sakura , vocea rozaliei imi atinge urechile suav , puteam sa simt o nota de ingrijorare in fiecare cuvant pe care l-a rostit ceea ce m-a facut sa ma incrunt putin .
Puteam sa imi dau seama ca aceasta nu s-a miscat deloc , oare de ce ? Frica , teama ce naiba se intampla si eu nu stiam ?
-Sakura apropiete ! spun putin mai tare ca prima data
Puteam sa aud cum pasi acesteia se apropie de mine , un ciudat presentiment imi patrunde in inima nestiind despre ce este vorba .
-Ce se intampla ? o intreb ingrijorat de tacerea cu care ma trata , ea mereu era o fire vorbareata si foarte dinamica iar acum era tacuta , prea tacuta ceea ce imi spunea ca ceva se intampla iar acel ceva era de rau .
-Nimic , spune acesta incet sa para dura si puternica insa stiam ca nu era asa
-De ce ma minti ? o intreb calm
-De ce ai facut asta ? De ce ai vrut sa ma parsesti si tu ? Chiar nu iti e mila de mine sa ma lasi singura in acemenea momente ? spune acesta printre lacrimi amintindu-mi brusc de mesajul pe care i l-am trimis cu cateva secunde inainte sa fiu lovit .
Acesta se aseaza cu capul pe pieptul meu si imi strange mana cu putere , puteam sa ii simt durerea cu fiecare lacrima care ii se scurgea de pe obraz pe materialul foarte subtire cu care eram imbracat acum .
-Sakura eu ...
-Nu ! Nu spune nimic , a trecut tot ce conteaza este ca traiesti si ca esti langa mine , nu ma parasi si tu pentru ca nu as suporta iar daca tot vrei sa mori ia-ma si pe mine cu tine caci singura nu am pentru ce trai . spune acesta printe lacrimile care ii inundau fata
O multime de nervii si-au facut simtita prezenta in inima mea , nu imi placea sa o simt asa de indurerata si de trista . Am fost un dobitoc , cand ea avea nevoie de mine sa o sustin si sa o ajut sa treaca mai departe eu am ales sa aleg care cea mai usoara si sa mor ca un las incapabil sa dau piept problemelor care au aparut in viata noastra .
-Nu am sa te mai parasesc .
-Promite-mi ! spune acesta cu durere
-Iti promit rozalio !
Aceasta imi strange cu putere mana incet i-am magaiat-o aratandu-i afectiunea pe care acesta o cauta .
-Sakura , unde ma aflu si ce am pe ochi ? intreb in cele din urma confuz de situatia in care ma aflam
-Sasuke nu stiu cum sa iti spun asta , o aud pe aceatsa cum rostea cuvintele cu teama in timp ce se ridica de pe pieptul meu . Puteam sa jur ca ma privea cu frica
-Spune-mi ! Nu poti tacea pe vecie
-Sasuke ... tu ... ti-ai pierdut ... , alte lacrimi si-au facut loc in inima ei iar dintr-o data simtind cum nervozitatea imi crestea ii spun cu putere
-Ce am pierdut ?
-Vederea ! spune acesta cat se putea de incet .
-Nu ! Nu ! Nu !!! Asta nu mi se poate intmapla !! tip cu putere la acesta simtind cum se indeparteaza de mine .
O multime de nervi imi strabateau intreg corpul , o putere ciudata imi cuprindea mainile iar dintr-o data am reusit sa imi ridic mana si sa mi-o duc la fata in incercarea de imi scoate bandajul .
-Nu face asta ! spune aceasta cu frica in timp ce imi prinde mainile fiind multa mai puternica ca mine ma obliga sa imi las mainile jos
-Sakura , asta este cea mai rea pedeapsa , nu pot suporta sa nu mai vad niciodata soarele si lumina in viata mea , eu nu pot sa traiesc intr-o viata de umbre ! tip cu putere , Vreau sa mor !
-Nu ... ai promis ca nu ma vei prasi ... spune aceata printre lacrimi facandu-ma sa ma linistesc putin .
-Vino langa mine am nevoie de tine .
Aceasta face cum i-am spus auzindu-i pasii apropiindu-se de patul meu , iar asezandu-se pe un scaun aceasta isi aseaza capul pe pieptul meu , asezandu-mi o mana pe spatele ei incercand sa o calmez si pe ea de durerea pe care o simteam amandoi .
Nu imi venea a crede ca incepand de astazi nu o sa mai vad niciodata lumina soarelui , o sa fiu inconjurat de umbre , in viata mea nu va mai conta daca este ziua sau noapte pentru mine intunericul va fii singurul care ma va ghida . Am ajuns o umbra ratacind intr-o lume intunecoasa .
Fiind prea orbit de durerea provocata de moartea parintilor mei acum am ajuns sa fiu chiar orb .
O durere mare imi apasa inima facandu-ma tip , sa rup totul sa dau timpul inapoi si sa nu ma urc niciodata la volanul masinii aceleia blestemate , aceel moment de slabiciune in care mi-am inecat amarul in alcool ducandu-ma sper o viata de cosmar .
Aceatsa durere nu va disparea niciodata din inima mea , mereu voi regreta acel moment mereu ma voi blestema pentru lasitatea care ma condus acum sa traiesc acest iad pe pamant .
