Defapt, nu cred ca o inima poate bate mai rapid decât îmi bate mie inima la aceste gânduri tandre despre Agrest... Adică mă gândesc uneori...SUNT HIPIOATA SAU CE DRACU?! Poate fi ziua asta mai rea? Mi-a revenit mintea la cap. Nu îmi place de Agreste. E gay. Sper. Îmi mușc buza inconstienta de gravitatea situației in timp ce mergem spre școala.
Chiar nu am de gând sa stau azi cu el. Nu îmi permite orgoliul. Și după cum nu mă Cunoașteți prea bine, am un orgoliu mai mare decât ceva ce nu are Adrien in pantaloni. Mă gândesc la așa ceva? Bun, o sa mă înscriu in voluntariatul adolescenților cu sindromul DAWN(sper ca așa se scrie). Odată ajunși la școala, după un drum foarte tensionat, Jake fiind singurul care dădea din gura risipind oxigenul, Alya mă întâmpina intr-o radiație infecta Misterioasa, pe care nu am mai întâlnit-o la ea. Mă trage la baia fetelor, pipăindu-mă peste tot, panicata.
Al: Nu pot sa cred cât de mult ai crescut. O sa îmi fie dor de Copilăria noastră in care ne-
Eu: Omule-
Al: jucam in parc, ca niște retardate mintal-
Eu: Omule-
Al: și ne arătam una alteia puța, in locuri publice-
Eu: OMULE! NU S-A INTALMPAT ȘI NICI NU O SA SE ÎNTÂMPLE NIMIC ÎNTRE MINE ȘI AGRESTE. ÎL URĂSC DIN VÂRFUL VAGINULUI MEU PANA LA ULTIMUL FIR DE PAR! SA ÎȚI ÎNTRE BINE ASTA IN CAP!
Al: Phuh, zice Alya, făcând un gest de parca și-ar șterge transpirația inexistenta de pe frunte de la efortul de a enumera amintirile noastre secrete. Chiar credeam ca trebuie sa îți țin discursul ĂLA.
Eu: Ești ultima persoana cu care as vrea sa îl port. Plus ca la ce te-ai gândit ? Ca as face ceva fără sa îți spun? Și Alya?
Alya: Huh?
Eu: Sa uitam amintirile necurate de când aveam 5 ani. Nu merita amintite. Aa , da, și de ce erai ocupată aseară?
Al: S-a sunat, trebuie sa ne căram, ce păcat. Chiar as vrea sa mai vorbesc dar-
Eu: Omule!
Al: Avem fizica, știi tu, cea mai importantă materie-
Eu:Omule!
Al: Cu toate ca suntem scânduri amândouă la fizica, tot trebuie sa mergem-
Eu: OMULE! SCUIPA TOT MANCATI-AS GURIȚA TA DE ȚIGAN!
Al: Bine... A rămas Nino la mine.
Eu: Ce a crescut libelula mea mică! Nu îmi vine sa cred!
Al: Nu s-a întâmplat nimic, toată familia era acasa.
Eu: Ah, nu mai vreau sa aud! Îmi povestești după școala la cafenea, lucrurile neortodoxe pe care le-ați făcut, spun și îmi ridic palma in semn ca nu mai vreau sa aud și privirea in sus, imitând-o pe Chloe cu Fițele ei.Ieșim amândouă din toaleta fetelor, chioctind și râzând. Din nefericire, am dat in pieptul unei persoane. Vorbind de lup, mi-am ridicat privirea și am văzut-o pe Chloe. Mă țin de ea pentru a-mi păstra echilibrul.
Ch: Ewww, mă atinge. Doamne Dumnezeule, da-mi drumul!
Eu: Scuze , Chloe, nu ești o persoana prea ușor de evitat. Scuze ca te-am intrerupt din rostogolitul spre clasa, având in vedere ca ești ca o biluță.
Adevarul e ca Chloe chiar s-a îngrășat vara asta, și nu mă așteptam, având in vedere ca are programare la laser împotriva celulitei și liposucții o data pe luna. Bineînțeles ca scoate tăticul banii, sa arate fetița perfect numai ca sa ce? Sa își întoarcă capul Agreste după ea nu? Afla ce,idioato, îmi spun in minte, o sa îl înnebunesc pe Agreste. O sa îl fac sa simtă ceva pentru mine, numai ca sa îl învăț ca și-a ales persoana potrivită sa își bată joc, pentru ca sunt sigura ca joaca asta de-a sentimentele e doar o actorie prost pusă la punct, dar ghici ce Agreste. Mi-am șters armele de praf, sunt pregătită sa îți frâng inima..~.~.~.~.~.~.~.~.~.~.~.~.~.~.~.~.~.~.~.~
Hei dragi cititori! Dacă îmi mai citește cineva cartea fără noima.
ÎMI PARE FOARTE RAU CA NU AM POSTAT, teze chestii etc. Sper sa îmi acceptați scuzele, pentru ca dacă strângem 5 comentarii(penibil știu) o sa continui. Va iubesc<3
CITEȘTI
Builled by Him
FanfictionAceasta carte este o romanță între super-eroii Parisului și adolescenții ascunși sub mască. Carte dedicată lui @koala_book. Enjoy❣️