Zbor

37 7 0
                                    

*Hizashi pov*
După antrenament, am stat puțin de vorba cu Jack:
Jack: E greu, stiu asta, dar trebuie sa ști sa lupți. Asta este esențial pentru a te putea baga în joc. Ești atât de fragila, nu știu cum am fost pus tocmai eu sa am grija te dine. spuse băiatul din dreapta mea uitandu-se în jos.
Eu: Nu am nevoie de dădaca, mă pot descurca și singura. spun eu puțin iritata de vorbele lui. Nu era ca și când eu as fi avut 8 ani.
Jack: Trebuie sa înțelegi ca ai nevoie de mine, singura nici la școală nu ai putea merge.
Eu: ...
Jack: Ești ca un demon de 100 de ani. Atât de neștiutor, atat de slab.
Eu: Pe cine faci tu slab? Stai. Tu câți ani ai în realitate?
Jack: Îndeajuns de mulți încât sa îi uit, crede-ma. Deci ai face bine sa nu mă subestimezi copilaș.
Asta-i buna. Sa vorbească în asemenea fel cu mine fără ca eu sa îi fi făcut nimic? Nu se poate. Mă irita băiatul ăsta. Dar are dreptate într-un fel. Dacă as încerca singura sa învăț sa mă lupt ar fi de parcă as invata singura sa vorbesc, ceea ce e egal cu zero. Poate ar trebui sa învăț sa-l suport pe băiat, cu toanele lui, căci de acum încolo el va fi dădaca mea.
Jack: Alo! Eu vorbesc singur aici?
Eu: Ah... Iartă-mă, mă gândeam la ceva.
Jack: A trecut. Deci, iti spuneam ca pentru ați arata aripile trebuie sa faci în așa fel încât sa te gândești ca plutești, ca ești ușoară ca o pana. Vrei sa încerci?
Eu: Da.
Jack: Ok.
M-am ridicat de la micul nostru popas și m-am îndepărtat puțin. El a venit mai aproape de mine și mi-a spus sa închid ochii. Zis și făcut. Jack acum stătea și îmi spune pas cu pas ce sa fac și cum sa fac. Era atât de ciudat, mă simțeam de a dreptul ca și un copil de 8 ani care era învățat sa citească. Dar era drăguț din partea lui ca făcea atâtea pentru mine. Încep sa mă gândesc la lucrurile spuse de Jack și dintr-o data simt niște furnicături pe spatele meu. Din el cresc 2 aripi mari acoperite de pene.... si erau... gri?!?
Jack isi mărește ochii si rămâne fără cuvinte când îmi vede aripile. Mi se părea ciudat puțin. Nu cumva trebuiau sa fie negre?
Eu: Ce s-a întâmplat?! întreb eu uimita și puțin speriata
Jack: Nu sunt prea sigur, dar cred ca este din cauza ca ești un hibrid. Chiar dacă ai ales sa fi demon mai ai sânge de înger în vene. Ești unica. Apropo, sunt frumoase. Spune el iar obraji mei facandu-se de o nuanță de roz șters.
Jack: Nu mă așteptam să îți iasă din prima, sa fiu sincer nici mie nu mi-a mers din prima. Bravo!
Eu: M-m-mersi.
Jack: Incearca-le! spune el schitand un mic zâmbet în coltul gurii.
Eu: Cum te aștepți sa fac asta?
Jack: Sa-ti arat. Da-mi mana.
Eu: Am... bine. spun intinzandu-i mana mea. El mi-o prinde, iar din spatele lui i-se ivesc aripile. M-a tras și m-a luat în brate, luandu-si apoi zborul. Obrajii mei se înroșira puternic lasandu-mi capul în jos. Nu puteam sa scot nici un sunet.
Jack: Ești pregătită?
Eu: P-pentru c-ce? spun asta după care fără a mai sta puțin pe gânduri îmi da drumul de la o înălțime de vreo 3 metri.
Eu: WHHHHAAAAAAAAA!!!!!! tipam eu dar el stătea și se uita la mine zâmbind cum cad de la înălțime. Îmi închid ochii și mă pregătesc sa mor, pana când mă opresc. Nu mi-am dat seama la început ce se întâmplă, dar după aia am observat. Zburam! Eu chiar zburam! Îi mulțumesc lui...... chiar cui sa-i multumesc acum ca sunt demon? Eh.
Jack: ZBORI! TU CHIAR ZBORI! tipa el deasupra mea pentru a-l auzi.
Eu: NU ȘTIAM! îi răspund sarcastica.
Mă apropii încetișor de pământ aterizând cu gratie jos fără vreo zgârietură, urmandu-ma mai apoi Jack. Cu toate ca eram nervoasa ca m-a aruncat de la 3 metri, i-am sărit în brațe. L-am strâns tare, el stătea la fel ca și o stana de piatra și nu reacționa. Când vroiam sa mă retrag, mi-a răspuns în cele din urma inconjurandu-mi talia cu brațele sale.
Eu: Mulțumesc. îi șoptesc incetisor la urechie.
Jack: Cu plăcere.
După ce ne despărțim stăm și ne uitam unul la altul.
Jack: Ești ciufulita.
Eu: PAI NU E VINA MEA CA MI-A ZBURAT PARUL ÎN TIMP CE PICAM DE LA 3 METRI!!!
Jack: Așa este. spune chicotind.

/// Capitolul este necorectat așa ca îmi cer scuze dacă am făcut greșeli deortografie. Sper ca va place, va pup!///

Sânge de demon [În Aşteptare]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum