Sânge de demon [În Aşteptare]

Greșeli

*Hizashi pov*
Astăzi după școală mă întâlnesc cu cea mai buna prietena a mea, Hinami. Este o fata de 15 ani, 1.58, parul ei auriu lăsat pe spate, ochii ei roz și mari pe care nu îi poți refuza te vor face sa faci ce Îți spune ea. Este o persoana minunata, dar nu îi pot spune nimic... Așa cum spuneam, este pentru binele ei. Chiar îmi doresc sa îi spun, nu imi place ca trebuie sa o mint, dar dacă i-as spune ar începe sa îmi scoată ochii cum ca "De ce ai ales sa fi demon și nu înger?". O înțeleg pentru asta, este foarte religioasa, zici ca este un mic ingeras. Dar cred ca am făcut alegerea cea buna.

Mă duc la școala din purgatoriu. Acolo sunt și îngeri și demoni, se pare ca pe ei nu îi deranjează sa vorbească unul cu altul sau sa își formeze grupuri. Asta e ce îmi doresc. Este foarte frumos sa vezi cum se înțeleg.

Intru în clasa si mă așez la locul meu de pe al 2-lea rand din fata, de lângă geam. Orele vor începe peste vreo 5 minute așa ca nu trebuie sa mă grăbesc. Văd cum colegii mei vorbesc intre ei. Nu cred ca ei știu de mine, și ori cum, cui îi pasa?

După ore, cum am și zis, mă duc sa mă întâlnesc cu Hinami. Ea mă astepta la locul nostru. Era aproape de casa raposatei mele bunici. Sa fiu sincera nu mă prea întâlnesc des cu ea, dar când o fac suntem de nedeslipit. După ce mi-am lăsat ghiozdanul acasă m-am dus la locul nostru. Cum mă și așteptăm ea era acolo pe o bancă citind o carte.
Eu: Hinami-chan!!!
Hinami: Huh? Hizashi-chan!!! spune ea după care is pune cartea pe banca și sare sa mă îmbrățișeze. Repede îi accept îmbrățișarea. După ce terminam ne așezăm pe banca.
Eu: Siiiii... ce mai e nou în viața ta?
Hinami: Mai nimic, tot ce e nou e ca am o pisica.
Eu: HAAAA?! NEKOO!!! toată lumea știe cât de mult îmi plac mie pisicile. Și cum o cheamă??
Hinami: Yuzu. continua ea. Și vorbim așa o ora întreaga după care ea pleacă pentru ca are o gramada de cursuri.

Venind spre casa, dau de o fata care sta pe iarba. Îmi pare cunoscuta de undeva... Mă îndrept spre ea ca sa văd cine e si ce sa vezi? Era Natsuki. Stătea acolo și se uita. Nimic mai mult.
Eu: Nee, Natsuki-chan! Ce faci acolo?
Natsuki: Oh, salut Hizashi. Ei bine priveam. Priveam pământul. Este atât de frumos.
Eu: Huh?
Natsuki: Ori cum nu am alt ceva de făcut decât sa stau singura. spune ea. Mă pun lângă ea și o privesc cu o sprânceană ridicata.
Eu: Nimic mai bun de făcut de cât sa stai singura? Oh ba da. Sa stai cu mine!... De ce sa stai singura?
Natsuki: Ei bine acum ca nu mai am aripi.. îngerii nu mai vor sa stea cu mine, așa ca am venit sa admir lumea asta pe care o pazeam.
Eu: Ce crud din partea lor. Stai puțin... pazeai, lume? La ce te referi?
Natsuki: Mă refer la faptul ca tu ești acum demon, iar ingeri sunt mai slabi... aveam nevoie de tine. Dar ai ales demonii. Sa ști ca nu de geaba ne numim ingeri. Acum pământul va fi distrus... Dar nu e vina ta!
Eu: ...
Natsuki: E doar vina mea, dacă alegea pe alt cineva care sa se ocupe de tine.
Eu: Dar... eu... Nu, nu e vina ta. Ci a mea! E doar vina mea! Am ales prostește pentru ca așa credeam ca e mai bine. Nu pot sa cred cât de proasta am fost... BAKA! Dacă ar exista o cale sa fiu de partea voastră.  Dar și Jack. Știi, de fapt sa fie pace!

/// Hei lume, stiu ca pauza care am făcut-o e uriașă dar...nu am scuza decât se zic ca mi-am dezinstalat wattpad. Mda... Sper sa va placa ///