Capitolul 1

1K 41 9
                                    

- Mami!

- Hei, iubita mea! îmi strâng fiica în brațe. Ce ai făcut azi?

- Am văzut un film la școală. Era frumos, dar foarte trist. spune Ivy și începe să plângă. O fetiță vine lângă noi și îmi strânge mâna.

- Bună, mami! îmi spune și eu o privesc.

- Iubito, nu sunt eu mama ta. mă așez
lângă ea și ea plânge.

- Nu m-ai vrut niciodată... plânge fetița creață din fața mea.

- Tu ai omorât-o! îmi spune Ivy.

- Iubito, ce se întâmplă? o întreb și ea își șterge nasul încontinuu. Nu mă aude. Ivy! strig și ea tresare.

  Din nasucul ei curge un firicel de sânge care se face din ce în ce mai gros. O prind de mână și o trag spre casă.

- Lasă-mă! se smucește.

- Ivy! Ce se întâmplă?

- De ce mi-ai omorât sora? Spune! Vrea să mor eu ca să trăiască ea!

- Poftim? Ivy, ce tot spui?

- Mami, nu te face că ai uitat! Mi-ai omorât sora!

- Katherine! aud vocea lui Harry.

- Harry, nu știu ce se întâmplă cu Ivy!

- Nu ea e problema, ci tu! Mi-ai omorât fiica! Nu te las sa te mai atingi și de Ivy!

- Harry, nu înțeleg! mă așez în genunchi în fața lor plângând.

- Nu e nevoie! simt mâinile lui Harry în nurul gâtului meu. Strânge cu putere și rămân fără aer.

Este noapte. Mă trezesc plângând și îl simt pe Harry când se trezește și el.

- Kath, ești bine? mă întrebă. Nu îi răspund, doar plâng. Vorbește cu mine! îmi spune după ce aprinde lumina.

- Am visat... o fetiță.

- Așa...

- Zicea că e fiica mea și Ivy mă acuza ca eu am ucis-o și apoi tu... tu ai vrut să mă omori pentru că ți-am ucis fiica! Harry, ce însemnă asta?! îl întreb plângând.

Se uită la mine. Îmi pun mâinile pe frunte. Îmi amintesc. O văd pe Alicia mireasă, pe Zayn, pe fete, văd toată lumea cum se uită la mine, Harry m-a cerut de soție. Îl aud. "Katherine, ai intrat în viața mea acum 8 ani și m-ai făcut cel mai fericit om din lume. Iubito, vrei să fii soția mea?". Leșin. Dr. Payne îmi spune că sunt însărcinată în 3 săptămâni. Sunt acasă, îmi e rău, cad pe scări, ajung la spital, am o amnezie. Dacă eram însărcinată...

- Harry! îmi pun mâinile la gură.

Harry's point of view
Își pune mâinile la gură și începe să plângă isteric.

- Harry! Am fost însărcinată și am pierdut sarcina? mă întreabă și eu amuțesc. Și-a amintit.

- Iubito... încerc să o ating.

- Ia mâna de pe mine! E adevărat ce zic? mă întreabă. Ai curaj și răspunde-mi!

- Te simțeai rău, nu puteam să îți spun atunci... îi explic și ea plânge mai tare. Își duce mâna la piept.

- Am simțit! Am știut în sufletul meu că am pierdut ceva din mine! Ceva al meu! Ceva ce iubeam! Cum ai putut?! plânge încontinuu.

O îmbrățișez. Îi mângâi părul și îi sărut fruntea.

- Cum ai putut să nu-mi spui! plânge și îmi lovește pieptul cu pumnii ei mici. Cum ai putut, Harry! Mi-ai ascuns asta! Mi-ai ascuns moartea copilul meu! lovește cu putere.

- Nu puteam să te văd distrusă.

- Acum cum sunt? Spune!

- Kath...

- Nu!

- Înțelege, te rog, că pentru mine a fost mult mai greu să nu îți pot spune! Să mă prefac că ești bine și că nimic nu s-a întâmplat! Am trecut peste și am făcut-o singur. În inima mea ce a fost? Cum crezi că m-am simțit? țip la ea fără să mă pot controla. Pentru prima dată în viața mea simt nevoia ca ea să fie cea care mă compătimește și mă sprijină pe mine, nu invers.

- Harry, cum-

- Păstrează pentru tine! Aruncă cu noroi în tine și nu în mine, ca de fiecare dată. Te-am salvat de prea multe ori și tu nu ai făcut nimic ca să-mi arăți că știi asta. mă ridic și mă duc la bucătărie.

O părăsesc și o dezamăgesc, dar inima mea nu mai suportă ca eu să fiu cel vinovat mereu. O las în cameră să plângă și eu ies pe stradă. Merg pe jos până la plajă și intru cu picioarele în apa caldă.

Katherine's point of view
Am pierdut încă un copil. Harry a plecat trântind ușa după el. Nu am pe cine să dau vina... nu există nimeni vinovat, decât eu. Harry a ascuns asta pentru ca eu să pot trăi liniștită, dar acum sunt mai tristă ca oricând. Ies pe balcon și îl văd pe plajă cum sta întins pe nisip. Îmi șterg lacrimile și știu că trebuie să îmi revin de tot. A trecut. Suntem sănătoși, o avem pe Ivy care este cel mai prețios lucru pentru noi.

Intru în casă și mă întind pe pat. Adorm visându-l pe Harry.

Harry's point of view
Este prea liniște când intru în apartament. Mă descalț și o văd pe Kath dormind. Mă așez lângă ea și o îmbrățișez. Ochii ei mari și negri se deschid fixandu-i pe ai mei. Buzele ei mari se apropie de ale mele și eu mă retrag.

- Nu mă respinge... imploră.

- Tu faci asta, nu eu. îi reproșez. Se apropie iar spre mine și mă întorc cu spatele la ea.

- Iartă-mă! îmi spune și îmi întoarce fața spre ea. Știu că ai vrut să mă protejezi și nu am niciun drept să te învinovățesc pentru ce mi s-a întâmplat.

Lacrimile ei sunt sincere și atât de limpezi. Îi șterg obrajii și îi trag fața peste a mea. Lacrimile noastre se amestecă, iar buzele noastre nu se satură.

- M-ai salvat mereu și o vei face în continuare pentru că tu ești singurul care mă ține în viață. Ești sufletul meu cel mai de preț pe care îl ador. Te iubesc cu toată ființa mea, să nu te îndoiești niciodată de asta!

Changes II (Finalizată)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum