Capitolul 3

1.7K 151 18
                                    

   Lumina pătrundea puternic în cameră. Lily s-a răsucit nemulţumită iar durerea pe care o simți în coaste o făcu să se trezească brusc. A clipit nedumerită încercând să-şi dea seama unde se află.

   Camera i se părea cunoscută şi totuşi ştia că nu mai fusese niciodată în ea. Patul imens în care era aşezată, putea servi ca loc de dormit pentru cel puţin patru persoane. Lenjeria albă o făcu să se încrunte. Albul însemna puritate. Sufletul ei nu era tocmai pur.

   Mirosul de trandafiri o făcu să privească şi restul camerei. Tot mobilierul era crem îmbinat cu alb. Petale albe de trandafir erau răsfirate peste tot prin cameră. Obsesie! Oricine o adusese acolo era obsedat de alb. Acest gând o făcu să-şi dea seama că nu ştie încă unde se află şi cum a ajuns acolo. Când a încercat să se dea jos din pat a devenit conştientă de şase lucruri: avea doar lenjeria intimă neagră pe ea, coastele o dureau îngrozitor şi erau bandajate, mâna stângă îi era legată de pat cu o funie subţire, dar rezistentă, patul era înconjurat cu mătrăgună, iarba care folosită în exces împiedica o vrăjitoare să facă vrăji. Iar camera în care era, putea să jure că făcea parte dintr-o cabană în care oamenii bogaţi îşi petreceau luna de miere şi bineînţeles lucrul cel mai important avea nevoie urgentă să meargă la baie.

-Minunat! Pur și simplu minunat! S-a ironizat singură.

   După ce s-a gândit mai bine şi-a dat seama că recunoştea camera dintr-o reclamă de la televizor. Şi era exact aşa cum crezuse, se afla într-o minunată cabană făcută special pentru luna de miere. Totuşi nu-şi dădea seama ce căuta acolo.

-Dar asta înseamnă că sunt în Hawai! O, Doamne! Ce-am făcut azi noapte? Rio-Vegas-Hawai? Nu e un traseu pe care să-l poți face într-o singură noapte, nu? O, vai! Mama o să mă omoare!

    După ce a verificat patul de pete suspecte şi şi-a verificat și mâna stângă a reuşit să răsufle uşurată fără să-şi dea seama că e privită.

-Şi ar avea toate motivele să o facă. Dar din păcate nu din motivul pe care-l crezi tu. Ar trebui totuşi să ştii că nu e nevoie de Vegas pentru o căsătorie. Şi desigur poţi fi sigură că atunci când vei deveni soţia mea îţi vei aduce foarte bine aminte fiecare clipă din nuntă.

   Vocea ironică, groasă şi puternică i-a trimis fiori delicioşi prin tot corpul. A ridicat privirea şi a rămas blocată uitând să mai respire. Bărbatul din uşă arăta ca un înger. Înalt, chiar foarte înalt, plin de fibre şi muşchi, emanând putere şi siguranţă putea cuceri orice femeie doar dintr-o privire. Ochii de un albastru întunecat făceau un puternic contrast cu părul brunet ca pana corbului. Nu avea mai mult de 25 de ani, nu în ani omeneşti. S-a încruntat la acest gând neştiind de unde i-a venit, dar şi-a ignorat vocea interioară când i-a văzut zâmbetul cuceritor.

-În plus nu mi-aş ţine mireasa legată de pat. Decât dacă desigur nu mi-o cere chiar ea.

   A durat ceva până când şi-a dat seama ce i-a zis. Dintr-o dată toate amintirile i-au revenit şi totul a început să aibă sens. El era cel care i-a dat toate planurile peste cap. El era vampirul care îi întrerupsese ritualul de sacrificiu. Dintre două rele îl prefera pe ăsta. Dar totuşi...

-Tu vampir odios fără scrupule şi...

   S-a oprit şi a început să tuşească sufocată, când a rămas fără aer în plămâni. Uitase să respire de când îl văzuse şi acum se făcuse de râs. Din nou. El a ajuns într-o fracţiune de secundă lângă ea şi şi-a aşezat mâna pe umărul ei, ordonându-i să respire. Când şi-a revenit, Lily şi-a ridicat faţa roşie spre el dorind să îşi continue ideea, dar contactul vizual cu el o făcu să amuţească. L-a naiba! Îl doresc! La acest gând a scuturat îngrozită din cap. Buzele lui au format un zâmbet ironic care o făcu să se întrebe dacă nu cumva putea să-i citească gândurile.

PasiuneUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum