We all have our demons

1.

   Ma indrept usor spre baia publica. Apa dusului e rece pe pielea mea arsa de soare. Oricum e rece. Chiar si in baza nu avem placerea apei calde sau a curentului. Semnalul limitat este folosit de Tina pentru a comunica cu cei care se presupune ca au supravietuit.

   5 minute trec si aud pe cineva strigand. Strigand la mine sa ies mai repede din dus. Oftez si incerc sa ma grabesc. Acasa, inainte de toate astea, aveam dreptul la cel putin 30 de minute de baie in voie. Dar aici, cu doar doua dusuri pt 50 de oameni, treaba sta altfel.

   Ies din dus infasurata intr-un prosop, deoarece mi-am uitat hainele in bunker. 'Bravo, El!' ma felicit sarcastic in gand. Nu e problema. Cu toate atacurile si toata munca din ultimele zile nu cred ca o fata in prosop va atrage prea multa atentie.

  Traversez repede campusul si ma indrept spre cabina mea. E atata galagie afara. Ce? Un alt atac? Alti demoni? Imi indrept privirea catre cer, sperand sa fie doar nori de furtuna, ci nu mii de demoni plonjand spre baza. Cerul e senin. Chiar prea senin. Observ ca lumea se strange in jurul meu si ma baricadez cu prosopul. Apoi ma uit spre locul la care ceilalti se holbeaza. Nu imi ia mult sa realizez ca au venit.

   -Buna ziua! striga, cu o voce barbateasca, o femeie imbracata in uniforma de armata:Colonel Walsh.

   Tipa asta ne va supraveghea?! Super. Dar mai localizez ceva super. In spatele ei, sta un baiat inalt, cu parul brunet si ochii negri. Nu sunt negri. Au o culoare inchisa, dar nu o pot identifica.

   Se strecoara prin multime, impartind bezele. Player. Imi dau seama din mersul lui si din relaxarea asta enervanta ca el a fost , si probabil inca este, un player. Are toate fetele pe care le vrea pentru ca este atat de... de... chipes. Nu. Nu e chipes. Are un fel de aura frumoasa in jurul lui. Are un aspect.. angelic. Un sunet de pupic m-a scos din transa.

   -Ma visezi? a rasunat vocea baiatului, iar toate celelalte fete au inceput sa rada. 

   -Cum sa nu, am replicat dezgustata. Poate in cosmaruri.

   O flacara s-a aprins in ochii lui cand am pomenit de cosmaruri. Apoi a adaugat.

   -Imi place tinuta ta. Usor de.. desfacut, a spus, intinzand mana spre nodul prosopului. Am facut un pas in spate si pe buzele lui a rasarit un zambet.

   -Nesimtit, am murmurat.

   -Nu. Nu asa ma numesc. Numele meu este Luc.