capitolul 3 (in care ii cunoastem pe "prietenii" ei)
Îmi place să stau la înălțime. Chiar îmi place. Văd tot orașul și simt aerul mai curat decât pe străzile supra-aglomerate. Îmi place și că nu sunt singura. Îi am mereu pe așa numiții mei "prieteni" lângă mine. De obicei ne urcăm pe acoperișurile unor clădiri mari și ne așezăm pe margini. Îmi place senzația pe care mi-o dă adrenalina în combinație cu băutura și cu drogurile. E de parcă aș putea să pășesc pe nori, sau pe aer.
Jace și Trent au aceeași senzație ca și mine. Doar pe Melissa și pe Cassidy le ia amețeala și se lasă pe spate ca să privească cerul. Ele spun că le face să își relaxseze corpul, eu pot să mă relaxez oricum, atâta timp cât am droguri în sistem. Și îmi place. Îmi place că de fiecare dată aflu ceva nou.
Oh nu, Jace, nu ar trebui să mergi în echilibru pe marginea aia... Pare șubredă Jace. Nu o să te pot prinde dacă te dezechilibrezi. Așa, e mai bine acum. Vin-o lângă mine. Hai să pașim pe nori împreună.
Îmi mai plac și prietenii mei. Îmi place ca eu știu totul despre ei în timp ce eu rămân doar o umbră despre care, a doua zi, le este frică să întrebe, confuzi în privința existenței mele. Cred că asta e și ceea ce îi face să vorbească așa de mult. Se bazează pe faptul că aș putea fi doar rodul imaginației lor bolnave. Da, stau cu ei doar când sunt drogați sau beți. Și da, le știu toate secretele.
Lui Jace i-a murit mama, iar tatăl lui este un milionar în New York care îi trimite bani în fiecare lună, cât ar câștiga un vânzător într-un an, ca să fie sigur că tânărul are ce mânca. Evident că el îi cheltuie pe plăceri ilegale și pe băuturi spirtoase pe care, mai apoi, drogat sau beat le împarte cu toată lumea, făcându-ne pe noi, cei mai puțin norocoși, extrem de fericiți.
Pe Trent l-a părăsit iubita în urmă cu doi ani. S-a întors într-o zi de la spitalul unde își făcea stagiatura și toate lucrurile ei dispăruseră odată cu ea. A luat inclusiv câinele lor. Povestea lui e similară cu a mea în atât de multe feluri încât am blocat-o într-un colț de minte, in speranța că nu voi fi nevoită să mi-o amintesc.
Melissa și Cassidy sunt gemene și au practic aceeași poveste. Au fugit de un tată violent, care le-a îngropat mama în curtea din spatele casei când aveau 16 ani. Acum au 18 și poliția încă le caută mama dar nu și pe ele. S-au refugiat în droguri foarte puternice și, deși ele cred ca noi nu știm, câteodată mai vând și pe străzi.
Ei sunt cei cu care îmi petrec eu timpul. Și nu, nu mă ajută să îl uit pe el. Si nu, ei nu mă știu. Dar nu contează. Prefer să rămân o umbră pe care să o primească mereu cu brațele deschise decât o persoană în carne și oase pe care să o uite peste noapte.
