Când te-am cunoscut pe tine...
Oh,Dumnezeule,era atât de bine..
Mereu zâmbeam,sufletul îmi radia
Dar nu gândeam cât de multe va putea,
Săracul suflet să îndure,să se roage,
Şi graiul cât de mult va tace.
Cu fiecare palmă peste finul obraz,
Eu te simțeam că eşti în extaz.
Îți plăcea prea mult suferința mea,
Dar nu te-ai gândit deloc la a ta.
Că acum bestemat mă rog să fi,
Chiar de eu mă voi jertfi
Ştiu că acum de dor vei suferi
Dar asta ai putut tu oferii.
Suferință,chin ,amar ,
Acum să îți fie clar.
Prima mea iubire..
Prima mea amintire,
Primul meu chin,
Primul suflet hain.
Acel zâmbet cald,
Care ma făcut să ard
Primul sarut atât de dulce,
Primul umăr pe care să se culce .
Mi-ai fost înger păzitor,
Şi un drac agățător.
Un simplu om,un simplu trup,
A facut din mine să rup
Bucăți de inimă, să arunc
Fără să îmi dau seama că nu apuc
Să te fac să înțelegi cât greşesc ,
Că te iubesc.
CITEȘTI
Doar tu...
RomanceSă îți aşterni durerea,suferința şi gândurile în cel mai simplu vers este cea mai mare eliberare! O simplă poezie,o mie de sentimente!
