Tu și eu

Cine te crezi?

-Rose ,putem vobi putin?

-E 7 dimineata,spune repede.II spun .

-Am vrut sa-ti spun de când m-am cunoscut cu Sebastian.

-Aha,asta de cand?

-De 4 luni.Spune si isi lasa privirea in jos.

-Aha,ce repede l-ai uitat pe tata.Ii spun cu ochii in lacrimi.

-Nu scumpo,nu l-am uitat !Vreau sa ai un tata in continuare...

Pana aici,ea crede ca poate sa-mi gaseasca un tata de la coltul strazii?Asta sa o creada ea.

-Poftim?!Mama tu te auzi?Tata meu o sa fie cel care a murit pentru tara si care acum e la sub2 metri.Eu nu mai vreau un tata.CINE TE CREZI?

-Mama ta.

-Eu nu cred .Spun și ies din casa nervoasa.

Sunt asa nervoasa,cum poate ea sa creada ca imi trebuie un alt tata.Vreau sa am liniste,iar un singur loc pe care il stiu e padurea.

Incep sa alerg si in cinci minute ajung in padure.E asa frumos,parca as sta aici toata viata.Ma asez langa un copac si imi inchid ochii.

Un fosnet se aude si brusc imi deschid ochii.In fata mea statea un urs .

-Cuminte ursulet....Soptesc si imediat incepe sa maraie.Fuck!

Acesta se apropie de mine si se ridica in doua picioare .Frate ursul asta are 2 metri.Inchid ochii si imi astept soarta.Un alt marait se aude iar lupul de aseara sare pe urs.

Acesta latra si imi dau seama ca vrea sa spuna ca trebuie sa fug .In secunda urmatoare fug cat ma tin picioarele si spre fericirea mea imi vad casa.Incep sa fug mai tare si ajung in casa.Mama se ridica alarmata si ii sar in brate.

-Esti bine?

-A,da sunt bine ,doar ca era ma omoare un urs iar un lup m-a salvat.Spun ironica .

-Poftim?!Ai inebunit?!Unde?

-In padure!

-Ce naibi cautai tu in padure?!Spune nervosa.

-Am avut nevoie de putina liniste.Spun .

-Bine,vreu sa iesim in oras si sa il intanlesti pe Sebastian.Spune si ma uitam la ea .

-Pe bune?

-Da,si ne intanlim cu el peste 3 ore.

-Mama,e 8 dimineata .Spun .

-Stiu,a,vezi ca poimâine incepi scoala.

-Ok.

Urc la mine in camera si ma arunc in pat.Daca mama crede ca ma poate scoate la acea intanlire asta sa o creda ea.

Ma ridic din pat si ma duc pe balcon unde exista un balansoar.Oare de ce m-a ajutat ...si ce rasa e acel lup,nu e un lup obisnuit e...ceva rar.

Incep sa ma balansez si sa admir acest cartier,unii aveau si piscina.Altii aveau câte rampa pentru skateboard .
Era ciudat cartierul dar foarte liniștit.Mama intra cu viteza in camera și o văd intr-o rochie elegantă.

-Nu ești gata?
-Nu,nu vin.Spun iar ea oftează.
-Rosé,vei veni .
-Mama,nu înțelegi !
-Îți rămân datoare dacă vii.

Îmi rămâne datoare ?!Ha!Sa o văd și p-asta !

-Ok.Spun.
-Bun,ai 20 de minute !Spune și iese fericita .

Și acum e acum ...cu ce ma îmbrac?A,gata ...o salopeta și e perfect.
O sa ma dau cu puțin fond de ten și cu puțin rimel și sunt gata .