Capitolul 5

331 11 1
                                    

Zilele alături de Selly au trecut extrem de repede. Compania lui este extrem de plăcută și mă bucur că suntem împreună. Am ajuns să ținem mult unul la altul.

................................................................................................................................................................

Stau în pat, recitind cartea mea preferată, TOATE ACELE LOCURI MINUNATE. Deodată, telefonul începe să îmi sune. Era Selly.

-Hei Ștef, ce faci? mă întreabă.

-Heiiii, uite bine, stau și citesc. Tu?

-Bine. Mă gândeam, nu ai vrea să ieșim azi la o plimbare?

-Ăm..sigur. Unde?

-Nu știu, vedem noi. Vin și te iau la 5 de acasă, e bine?

-Sigur..ne vedem. Îmi e foarte dor de tine.

-Și mie. Pup, pa!

Era ora 4, așa că am început să mă pregătesc. Am făcut un duș, m-am îmbrăcat într-o pereche de blugi negri și o cămașă în dungi, m-am machiat discret și natural, apoi am ieșit în fața ușii. La scurt timp, un taxi parchează în fața mea. Văzându-l pe Selly, m-am urcat pe el.

Salut, apoi îl sărut scurt pe buze.

-Ce frumoasă ești azi. Ca întotdeauna, desigur!

Roșesc, apoi îmi sprijin capul de umărul lui. Vorbeam și râdeam, iar dintr-odată aud un zgomot puternic. O mașină trece neregulamentar. Selly mă ia de mână, iar la nici două secunde mașina aceea intră în noi. Impactul a fost puternic, izbindu-ne pe toți în geamuri, portiere și scaune. Taxiul nostru a ieșit de pe șosea, izbindu-se puternic într-un copac și răsturnându-se. 

În jurul nostru se auzeau multe țipete, sirene de poliție. În aer plutea un miros puternic de moarte. 

-S..s..e..lly, încerc să zic, dar nu prea reușesc.

Nu aud niciun răspuns, începând să mă panichez. încerc să mă mișc dar nu pot. Dintr-odată, nu mai văd nimic. Se așterne întunericul, și toate zgomotele din jurul meu dispar.

Selly, te...iubesc!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum