★彡 ИîᎶℍ✞ ℓîᎶℍ✞ 彡★↤↤ ᏉᏦᎾᎾᏦ ↦↦Terminata

Capitolul 22

         Jungkook dupa tot ce sa intamplat sa intors pe pamant. A dat semn ca traieste in regat si a plecat sa o ajute pe firvul ingeri care ia incalzit inima. Deodata in fata ochilor a vazut o persoana pentru care inima lui batea si il tinea in viata. Era Taehyung... plangea era trist.Oare ce a patit?
      -Taehyung..
       -Jungkookie.. sare in bratele celui mai mic aproape daramand-ul. Esti bine... Eu nu..                                                   -E in regula nu te invinovati! zambetul cald ii era specific lui.. Ochii sai erau iar negri si patrunzatori.
          -Jungkookie de ce nu mai ai ochii rosi si..
          -Infatisarea se schimba pe pamant... De ce plangi?
         -E-eu.. Ah.
         -Sunt aici pentru tine! Aici puteam sta si imbratisa aici putem vorbi. Spune ce e cu tine?
       -UNDE AI DISPARUT?
       -Taehyung eu
       -Spune
       -Am descoperit un inger cazut Taehyung
       -C-ce?
       -E asa de frumoasa si firava si blanda. Mergeam sa o ajut iam promis.
      -Dar tu o poti vindeca
      -Stiu, am incercat dar nu ma lasa cred ca e prea ranita. Lasa asta de ce plangi? Ca lipseam eu sau e alt motiv?
      -Ambele.
      -De ce mai plangi?
      -M-am certat cu parinti mei!
      -De ce?
      -Au aflat de ce s-a intamplat zilele trecute si ei cred ca la furie avand mintra tanara si necoapta o sa pornesti un razboi.
     -Nu as face asa ceva
     -Stiu... Si mai nou p-pot distruge stelele
      -Ce?
      -Pai... Vorbeam cu piticania aia
     -Piticanie? rasul celui mic se facu auzit dandui lui Taehyung un mic ranjet.
     -Pai asa e
     -Hihi
     -Asa si... Piticania mi-a zis de tine... Si dupa m-am enervat pe ea... Si...
     -Si?
     -Ochii mi-au devenit negri si fum negru ma inconjura
    -Taehyung o puteai distruge!
    -Stiu... Tata a zis ca sunt prea tanar pentru asta.. Lesinasem dar aizeam totul in jurul meu
     -Hyung te-ai fortat prea mult
     -Stiu..
      -Stii imi pare rau ca te-ai certat cu ai tai din cauzaa mea mai ales ca ai pe cap si casatoria
       -Nu, nu e vina ta! Mereu ma cert cu ei.
       -Taehyung imi pare rau.
       -Nu conteaza.. Tot ce am vrut atat timp a fost sa te vad.
       -Taehyung nu e posibil lumile noastre sunt asa diferite si... Ma doare ca trebuie sa te indepartez ca sa nu ne ranim hyung niciodata nu am fost sa confuz. Am primit putere prea tanar, parinti nu mai am si sentimentele mele parca au pornit un razboi cu inima mea. Am nevoie de cineva          Taehyung dar acea persoana nu poti fi si nici eu nu pot fi acea persoana care sa iti repare inima ranita de vrobele a parintilor tai.
       -Nu spune asta. Am spus voi fi langa tine. Inima imi spune ca nu trebuie sa te parasesc si eu o ascult... Bariera aia nu ne va sta in cale! Si nici pozitia ta Jungkook. Inima mea distrusa a fost reparata de tine.         Vorbele grele aruncate si certurile cu parinti mei ... Am zis ca.. Ah.
        -Parinti tai iti vor binele!
        -Ba nu! Ma jignesc si imi spun mereu ca nu am primit aripile la varsta de 19 ani cand trebuia sa le am mai devreme... Nici nu vrea sa ma faca rege nu au incredere in mine. Fac toate astea din obligatie.
       -Eu am incredere in tine!
        -Te iubesc asa de mult Jungkook te rog nu asculta societatea nu ma rani mai mult am nevoie de tine
       -Taehyung eu-
        -Te rog Jungkook promite-mi ca nu vei uita de noi!
         -P-promit.