Visul, sentimentul ca sa intamplat ceva rau il inebunea pe Taehyung... Acesta a decis sa mearga la bariera intre cele doua lumi cu speranta ca va putea vorbi cu Jungkook sa vada daca e bine...
-Jungkook.. spune Taehyung roscatul fiind afara privirea findu-i pierduta in peisajul copacilor luminosi din fata lumi.
-Cine esti? spune vocea necunoscuta de urechile lui Taehyung.
-Kookie nu ma mai recunosti? E-.. acum observa ochii lui Jungkook, erau galbeni cu rosu ca in visul lui... Jungkookie ochii tai!
-Ce doresti? spune intorcandu-si capul intr-o parte intr-un mod putin infricosator... Intunericul trebuie sa piara in fata lumini nu sa stea in fata lui!
-Jungkook.. ochii galbeni a le micutului disparusera facandu-l pe Jungkook sa se simta ametit durerea de cap aparandu-i.. Jungkook?
-Tatal lasa-l in pace... ochii roscatului traceau de la galbeni la alb incontrolabil acesta tanandu-si maninile la cap. Taehyung era speriat, vocea lui Jungkook si cea care ii era necunoascuta se certau.
-Asta e Taehyung.... Tatal lui ma omorat Atat mila? Sigur esti fiul meu? Mama ta ti-a dat prea multe valori morale.. Nici sabia nu cred ca te-a invatat sa o ti in mana.
-Nu avea motive nu voi porni nici un razboi.... NU AM MOTIVE... tipa cel tanar.
Taehyung era socat, Jungkook se lupta cu cineva... Era tatal lui cum.. Sa intamplat asta?
-JUNGKOOK ASCULTA-MA spune Taehyung abtinandu-se sa nu il atinga. Revinoti respira adanc lupta..
-Taehyung el nu va pleca aaaa. tipa cel mic cand o intepatura in cap si-a facut simtita prezenta.
-Am zis sa il omori pe tatal lui! JUNGKOOK.. sa facut auzita vocea rece a tatalui lui..
-Eu nu pot face asa ceva....
-Jungkook revinoti... Te rog....
-NU II ORDONI TU CE SA FACA! MA VOI RAZBUNA TATAL TAU MA LUAT DE LANGA FAMILIA MEA...
-Jungkookie lupta...
-Taehyung eu pierd controlul nu pot.. . Spune cel mic fiind pe cale sa lesine.. momentul in care Taehyung intra in partea regatului lumini strangandu-l pe Jungkook in brate pentru al calma.
-Totul va fi bine Jungkook respira adanc asculta bataile inimi mele respira... Sunt aici.. spune mangaindu-l pe cap cu delicate-te.
-Taehyung! Pleaca iti faci rau...
Cu fortă intunericul ii cuprinde pe cei doi formandui celui mai mare o pereche de aripi negre de culoarea carbunelui preserate cu alb pentru a representa cerul instelat ochii sai devenira negri iar suvite negre si-au facut aparitia in parul sau blond.. In jurul celor doi era un scut negru cu rosu reprezentand regatele lor . Taehyung nu a incetat sa il tina in brate pe cel mic a carui respiratie era mai grea.. Lupta cu tatal sau era grea...
-Jungkook respira ascultami vocea ignora ce e in jur... spune strangandu-l mai tare in brate bataile inimi celui mic find mai puternice.
-Il am sub control de 5 zile crezi ca ma alunge? E fiul meu nu ai cum inger intunecat sa ma invingi cum a facut tatal tau.. Esti un copil .. . spune vocea rece ochii celui mic fiind iar galbeni
-Jungkook te rog respira sunt aici nimeni nu ne poate desparti...
-Taehyung.. spune cel mic usor slabit.
-Da? spune bland managandu-l pe cap cu delicatete...
-Mai stii cand ai spus ca iubirea invinge orice bariera?.
-Da..
-Incep sa cred ca asa e....
-Sunt aici si voi fi mereu...
Usor cel mai mare ii saruta fruntea micutului care inca lupta cu tatal lui... Aripile ambilor ingeri sau apropiat unele de altele scutul spulberandu-se mergamd cu forta in ambele regate provocand un mic cutremur facandu-i pe cei din regate sa se stranga in locul accidentului. Parintii lui Taehyung erau acolo erau socati de ce vedeau...... Gardienii regatului lumini si al intunericului a vrut sa intervina dar parinti lui Taehyung iau oprit
-Kookie lupta uite nu am patit nimic sunt aici langa tine si nu am nimic iubirea distruge tot.. Ti-am spus!
-Taehyung..
-Linisteste-te.
O suflare lunga iau parasit buzele celui mic a carui corp era transpirat si palid... Parea frant si fara viata.
-Jungkook... ochii micutului iar erau galbeni... Ce faci aici? Sunt dusmani.. Tu...
-Tata iubira nu are limite.. Tu cand te-ai indragostit de mama, care era o simpla femeie de pe pamant ce insemna?
-Mama ta ti-a zis?
-Tata intelegema iubirea nu are limite il iubesc si da tatal lui te-a ranit dar nu poti sa ii faci rau mai ales ca nu nu numai regatele vor avea de suferit da si pamantul ce ar zice mama daca te-ar vedea tata
-Ah te iubesc fiule.. ochii celui mic si-au capatat albul acesta lesinand in bratele celui blond..
-Jungkooki trezeste-te iepuras.. cel mare il scutura acesta nenand nici un semn, nu se misca iar pielea lui era palida asta fiind ceva destul de grav pentru el doarece cei din regatul lui aveau pielea lumioasa si deschisa la culoare.. Jungkook? RASPUNDE! ochii celui mai mare erau inlacrimati si rosi oare totul sa sfarsit.. .. Jungkook?
CITEȘTI
★彡 ИîᎶℍ✞ ℓîᎶℍ✞ 彡★↤↤ ᏉᏦᎾᎾᏦ ↦↦Terminata
Fanfiction▁ ▂ ▄ ▅ ▆ ▇ █ -ᴛᴀᴇʜʏᴜɴɢ ɴᴜ, ɴᴜ ᴘᴜᴛᴇᴍ! ᴄᴜᴍ ᴠᴇɪ ʀᴇᴜsɪ sᴀ ɴᴇ ɪɴᴛᴀʟɴɪᴍ? ɴᴜ ᴠᴇᴢɪ sᴜɴᴛᴇᴍ ғᴀᴛᴀ ɪɴ ғᴀᴛᴀ... ᴅᴀʀ ᴀᴄᴇᴀsᴛᴀ ʙᴀʀɪᴇʀᴀ ɴᴇ ᴅᴇsᴘᴀʀᴛᴇ! ᴠᴇᴢɪ ᴀᴄᴇᴀsᴛᴀ ʙᴀʀɪᴇʀᴀ? ᴅᴀ ᴀsᴛᴀ ᴇ ᴄᴀᴜᴢᴀ... ᴅɪғᴇʀᴇɴᴛᴇʟᴇ ɪɴᴛʀᴇ ɴᴏɪ ɴᴜ ɴᴇ ʟᴀsᴀ! ʙᴀʀɪᴇʀᴀ ᴀsᴛᴀ ᴇ ᴄᴜ ᴜɴ ᴍᴏᴛɪᴠ ᴛᴀᴇʜʏᴜɴɢ! ...