★彡 ИîᎶℍ✞ ℓîᎶℍ✞ 彡★↤↤ ᏉᏦᎾᎾᏦ ↦↦Terminata

Capitolul 37

-Nu ma ignora Jungkook! Ascultati tatal!
-Nu te credeam un om asa josnic!
-Cum iti permiti sa vorbesti asa cu mine? Sunt mort dar sunt tatal tau!
-Tatal meu nu mar pune sa fac asa ceva! Nu esti persoana de care mi-a zis mama!
-Ba sunt! Daca ma asculti te voi lasa in pace.. UCIDE JUNGKOOK UCIDE.. omoara persoanele care ti-au rapit tatal.. OMOARA!
-AM SPUS NU!.. striga roscatul daramnd lucrurile de pe masa din fata lui.... Ah... supsina cel mic cand o durere de cap insuporabila ia aparut
-Ma simt rau sa iti provoc durere dar trebuie sa ma asculti.
-Niciodata!
-Ba o sa ma asculti.... O sa pierzi controlul Jungkook o sa omor eu insumi daca nu o vei face tu!
-Nu iti voi da voie!
-Nu?..
O intepatura in piept ii aparu celui mic daramandu-l pe jos respiratia fiindu-i mai grea ca niciodata..

Taehyung statea cu parinti sai la masa cand deodata a simtit cum inima il intepa un strigat parasindui buzele.
-Taehyung.. striga mama lui fuging spre fiul sau... Ce e cu tine?
Taehyung nu spune nimic durera fiind din ce in ce mai puternica.. Simtea ca Jungkook nu e bine...
-Taehyung respira... Suntem aici
Dupa cateva minute blondul isi reveni fata fiindui rosie si transpirata.. Ochii inlacrimati ai parintilor lui ii aratau  ca acestia chiar s-au ingrijorat.
-Ne-ai speriat groaznic ... spun ambii sai parinti luandul in brate...
-Sunt bine.. Cred ca a fost ceva de moment
-Trebuie sa chemam un m-
-Sunt bine serios!
-Du-te si odihneste-te mai bine!
Taehyung ii asculta pe parinti lui plecand sa traga un pui de somn. Simtea ca ceva nu e bine dar nu stia ce.