in love with a ghost ✔

x

Când a căzut buchetul, privirile lor s-au conectat din nou. Amândoi erau roşii în obraji şi inimile le săltau în piept.

" Am..simţit..Te-am simţit. " Cara spune încet neluându-şi ochii de la Dean. Ar fi vrut să-l atingă din nou, să-şi pună mâna pe obrazul lui şi să-l mângâie, dar mâna i-a trecut prin el şi faţa i s-a întristat. De ce atunci şi acum nu? De ce trebuie să fie aşa?

" Îmi pare rău.. " Dean reuşeşte să spună înainte să se dea câţiva paşi înapoi şi să privească în pământ. Nu trebuie să fie aşa..

" Îmi plac mult. " Cara spune într-un târziu şi miroase buchetul luat de pe jos. Era un parfum dulceag de primăvară şi nu putea să-şi dea seama ce flori erau. Aveau petale mici şi semăna cu ceva ce mai văzuse înainte. Dean îşi ridică capul şi o priveşte în timp ce miroase florile. Cum se aştepta... Frumoasă..

Admirând fiecare parte din ea, savurând fiecare secundă, simţea că trăieşte. Ar fi vrut să o sărute din nou, să o cuprindă în braţe şi să se plimbe ore în şir prin pădure, să-i arate tot ce a văzut el, fiecare căprioară ce a supravegheat-o lângă lac. Ar fi vrut să meargă acasă şi să lenevească cu ea pe canapea, să-şi spună povestea unul altuia şi să nu mai plece niciodată..

" Pot să stau cu tine? "

Cara vorbeşte pentru a doua oară cutremurându-i tot corpul. Simte vibraţia din el, simte totul. L-a uimit cu întrebarea asta, nu se aştepta să vrea să rămână, nu credea... Dar a aprobat uşor din cap şi a zâmbit firav, unul ce s-a transformat mai târziu într-un zâmbet larg şi pronunţat, în ceva ce el ar fi numit iubire, existenţa, fericire, mai simplu.. Cara.