Harry si Ginny Potter

Dupa batalia de la Hogwarts

Harry POV.

Peste tot sunt numai ruine, vrăjitori morti si familii distruse, iar toate astea numai din vina mea. Nu voi mai putea da ochii cu familia Weasley... dar cu Ginny, sunt sigur că toată familia ei ma urăște acum ca fratele lor, Fred, nu mai este printre ei. Am sa plec si nu am sa ma mai întorc vreodata. O sa ma duc in locul unde părinții mei au fost uciși, astfel o sa ma simt mult mai aproape de ei si poate imi voi putea reveni.

Ginny POV.

Il caut pe Harry din priviri dar nici urmă de el, probabil este cu Ron si cu Hermione, deoarece nici ei nu sunt pe aici. Ma duc langa trupul fără viata al lui Fred și stau langa el, parca doar asa imi pot liniști suferinta si razboiul ce se poarta acum in inima mea.
- Este cu tine? *se auzi vocea fratelui meu, Ron*
- Cine sa fie cu mine?*întreb debusolata dar cand ma uit la fața lui Ron si a lui Hermione, parca sunt trăsnit de fulger, deoarece inteleg imediat despre cine este vorba....Harry.
- Am crezut ca este cu voi.*spun cu o voce in care mi se putea simți frica*
- Nu este, nu l-am mai văzut după ce l-a învins pe Voldemort.
- Trebuie să îl găsim, urgent.
Eu, Ron si Hermione am plecat să-l cautam, dar nici urmă de el. A plecat. Dragostea mea a plecat pentru totdeauna. Simt cum fața mi se umple de lacrimi. O sa mor, o sa-mi pun capăt zilelor dacă nu se va mai întoarce, deoarece nu o sa pot trai fara Harry.

Ron POV.

Ginny începe să planga. Ea nu plânge foarte des, dar stiu cat de mult tine la Harry, si de asta am să-l găsesc pe Harry pentru al aduce inapoi, după ce îl fac cubulete-cubulete, pentru ca a ranit-o pe sora mea si pe toată lumea, cu plecarea lui. Aceeași tristețe și îngrijorare se citeste si pe fata iubitei mele, Hermione.
Unde esti, prietenul meu?

Harry POV.

Am ajuns. Aici va fi noua mea.

*peste o luna*

Nu mai pot sta aici, singur. Trebuie să mă întorc la prietenii mei si la iubita mea Ginny. Sper sa ma poata ierta pentru ce am facut.

Ginny POV.

A trecut o lună de când Harry nu este de gasit. O lună în care am simtit cum sufletul, si trupul meu, cedează. Peste două săptămâni, ar trebui să încep anul șapte la Hogwarts, asa cami pregătesc de pe acum cufărul cu lucrurile necesare.
Ma duc jos sa imi iau hainele spălate de la parter, cand mai ca am sa cad din picioare. Harry stătea în fața mea cu un crin in mana si cu bomboanele mele preferate.
Îi sar in brate, ca sa fiu sigura ca nu este doar un vis, iar cand acesta ma tine atat de strâns, realizez ca totul este real si iubirea mea s-a întors.
Dar vreau să-l fac sa sufere puțin, asa ca atunci cand da sa ma sărute, deși voiam sa il sărut, ma feresc iar pe fata lui se putea citi tristețea.
- Nu te-am iertat încă.*Harry oftează*
- Stiu Ginny ca te-am rănit, dar am plecat pentru ca am crezut ca ma urâti si ca nu veti mai vrea sa ma vedeți vreodata asa ca am plecat.
Nu reusesc sa spun ceva deoarece fratele meu a inceput e sa vorbeasca.
Nu stiu cand au venit acasă, dar asta nu mai contează.
- Nu te uram si nici nu am putea să o facem. Datorita tie lumea nu mai moare si nu mai sufera.
- Dar au murit atatia oameni.
- Da, au murit dar gândește-te că daca nu ai fi fost tu ar fi murit multi mai mulți oameni, si am fi avut dublul sau chiar triplul mortilor de acum.
- Poate ca ai dreptate.
- Evident ca are dreptate. *spune George*
- Sa nu mai aud ca te invinovatesti pentru asta.*spune tata pe un ton sever, de parcă tocmai se pregătea să-l pedepsească*
- Vei sta aici, alături de noi.*spune Ron*
- Nu stiu daca.....*nu apucă să spune ceva deoarece il intrerup*
- Ron nu te-a întrebat dacă vrei să rămâi sau nu. Ti-a spus că o să rămâi.
*spun pe un ton puțin cam prea sever, dar nu vroiam să-l pierd, asa ca l-am luat de mana si l-am dus la mine in camera*
- Credeam ca nu......*dar, nu termina deoarece il sărut cu multă pofta pe buze*

Harry POV.

Buzele ei erau asa de dulci. Nu am vrut sa-i dau drumul dar ma despart din sărut cand nu mai an aer.
- Asta înseamnă că mai iertat?*întreb cu o fată de nevinovat*
- Nu,.... *simt cu inima mi se rupe, dar nu o face deoarece Ginny continua*
- ......pentru ca pentru a te ierta trebuie să mă fi supărat. Te iubesc enorm de mult si nu as putea trai fara tine.
- Și eu te iubesc. Tu esti aerul meu vital pentru a trai. Vrei sa fi iubita mea din nou.
- Da.
Simt cum inima mea creste in mine. O sărut din nou. Si cred ca timp de zece minute ne-am saturat, exceptie fiind pauzele de aer.

Aceasta est prima mea carte, sper sa va placa, dacă o citiți.❤❤❤❤

#888 de cuvinte
C

ap.1