Harry si Ginny Potter

Revenirea

Harry POV.

* după trei ore*

Am terminat de facut vraja. James a vărsat o tonă de lacrimi si a țipat de durere. Acuma îi este somn, asa ca l-am pus la culcare.

După ce i-am pus pe copii la culcare, am iesit pe terasa pentru a admira cerul negru ca abanosul. Simt o mana pe umărul meu si vad ca era Ginny care imi zambea călduros.
- La ce te gândesti?
- De ce toate lucrurile care ni se intampla, sunt rele?
- Harry, ai dreptate ca lucrurile ce ni se intampla nu sunt tocmai roz, dar avem și lucruri uimitor de frumoase in viata aceasta pe care o ducem, cum ar fi copii nostri, dragostea noastră si faptul ca avem o familie mare si unită.
- Ai dreptate Ginny. Te iubesc, si ma bucur ca esti langa mine cand am nevoie.
- Și eu te iubesc. De asta m-am căsătorit cu tine, pentru a-ți fi mereu alaturi, la bine si la greu.
După ce spune asta, ma sărută pasional dar nu durează mult si se schimba într-un sărut sălbatic. Cand ne despărțim din sărut, pentru a lua aer, pot vedea in ochii lui Ginny dorința sa pe care si eu o aveam. Din cauza ca am fost la Hogwarts si toate lucrurile ce ni s-au întâmplat, nu am putut să ne bucurăm unul de altul.
Ne teleportam într-o camera de oaspeți, deoarece Lily doarme in camera noastră, si închidem usa plus o vraja silentioasa, pentru ca nu vreau ca Albus sau James sa ne vada in pozitii indecente dacă pot spune asa.

De dimineata ma trezesc cu frumoasa mea soție in brate. Eu unul as mai fi vrut o partidă, nu ma judecati, dar cineva bătea la ușă. M-am dus repede la ușă sa o deschid, dar Ginny ma opreste.
- Eu una, cred ca ar trebui să te îmbraci mai întâi.
Avea dreptate. Ma schimb cu ajutorul magiei, si Ginny face la fel, iar fix înainte să deschid usa, Ginny face o vraja ce face sa fie ordonat totul, ca sa nu lăsăm de bănuit copiilor, ce părinți au. Nu vreau sa creada alt ceva plus ca nu vreau sa li se strice copilaria de pe acum. La usa era Albus care plângea si avea o fată traumatizată. Il iau in brate si il pun pe pat, eu stand in stanga lui si Ginny in dreapta acestuia.
- Ce ai pățit puisor?*il întreba Ginny cu o voce dragastoasa*
- Tot vine... si inca va vrea morti iar acum este si mai puternic. Nu vreau sa muriti.* spune puiul nostru plangand*
- Oh,... Albus iti garantez ca nu se întoarce. Nu are cum, daca sar întoarce tatăl tău ar simți asta, si crede-mă că nu ar lasa sa se întâmple una ca asta.* eu nu imi dădeam seama despre ce vorbesc, dar pe urma mi-am amintit ce zicea Ginny despre cosmarurile puiutului nostru*
- Mama ta are dreptate. Nu se întoarce. Iti promit.
- Atunci de ce imi tot apar vise cu el?
- Nu stiu, puisor dar crede-mă că voi afla cine face asta. Acum haide sa te schimbăm de pijamale.
Il iau pe Albus de mana, si il duc in camera lui. Stiu ca se poate schimba si singur, dar am vazut ceva ciudat pe spatele lui.
- Albus, dati bluza jos.
- De ce? *răspunde acesta de parca ar ascunde ceva*
- Arata-mi.*spun pe un ton sever, poate prea sever*
- De ce, ca sa ma lovești si pe mine, ca pe James? Ti se pare ca suntem sacul tau de box?
Ceea ce a spus era asa de ciurat. Albus nu se comporta asa. Il apuc de mana si ii rup bluza de pe el. Pe spatele lui era un păianjen magic, reprezentativ pentru canai.
Nu este de mirare ca avea astfel de coșmaruri, si un asemenea comportament. Este un păianjen ce iti transforma cele mai mari frici in coșmaruri si te fac să inebunesti.
- Diseratio!
Spun vraja iar painjenul dispare. Albus ma ia in brate si plânge.
- Gata puisor. Calmează-te. Totul este bine, acum.
- Deci nu voi mai avea cosmarurile astea?
- Exact. Cosmarurile au dispărut.
Albus ma strânge si mai tare in brate, iar eu il iau pe sus si il duc la parter, pentru a lua micul dejun. Toată lumea era jos. Ginny îi pune în farfurie lui James, Lily împrosca mâncarea peste tot, asa cum face de obicei. Il dau jos pe Albus din bratele mele si il pun sa stea la masa.
Stăteam langa Ginny si o țineam de mana, si priveam cum copiii noștri mănâncă.
Aveam familia perfectă, cu bune si cu rele ea tot va rămâne, familia mea.

#778 de cuvinte

Cap. 5