Dark Shadows - Luke Hemmings

Capitolul XXII

Viitorul e un lucru inspaimantator, mai ales cand nu e numai al tau in joc, ci si al unei alte vieti care inca nu isi poate purta de grija singura. In fiecare zi ma gandeam la ce se va intampla, incercam sa imi imaginez ca voi avea o familie fericita, totusi cand ma vad peste cativa ani parca nu reusesc sa cred ca se va intampla asta, totul pare un film. Incerc insa sa uit de astea, iar uneori durerile fizice ma ajuta sa ma concentrez la altceva decat scenariile din capul meu.

Eram intinsa pe pat, Luke langa mine sforaia incet. In seara asta a venit cu o mica taietura deasupra sprancenei, a incercat sa o acopere cu parul, e pentru prima oara cand l-am vazut cu parul lasat pe frunte, dar eu tot am observat. Acum priveam cum pieptul i se ridica incet cu fiecare respiratie.

Ma intreb unde a fost iar azi. Ceilalti baieti nu stiu unde se tot duce mereu, insa nu au curajul sa il intrebe. Spun ca e problema lui si daca avea nevoie de ajutor o sa ii intrebe. Iar eu nu voiam sa il supar iar. Dupa ce l-am vazut cum a avut caderea aia nervoasa in fata mea nu voiam sa il mai aduc niciodata in starea aia, chiar daca eu eram cea care se consuma acum.

Neputand sa dorm si cu tot felul de idei care imi treceau prin cap acum mi s-a facut o pofta nebuna de inghetata. Eram in mijlocul lui ianuarie iar eu voiam inghetata, inghetata cu cacao si fulgi de ciocolata. Ultima data a fost Calum la cumparaturi si nu stiu daca a luat. Dar tot m-am dat usor jos din cap, fara sa il trezesc pe baiatul de langa mine si am iesit din camera lasand usa deschisa ca sa nu fac vreun sunet cand ma intorc.

Prin intuneric complet si mergand pe varful degetelor am coborat scarile. Cum am ajuns in bucatarie am rasuflat usurata ca pot aprinde un bec sa vad ceva, asta fara sa deranjez pe cineva. Lumina m-a orbit pentru un moment apoi m-am uitat la ceasul de sus care arata ca era putin trecut de 3. Am deschis congelatorul si am fost dezamagita cand tot ce am gasit era inghetata cu vanilie. Am aruncat cutia inapoi si mi-am pus mainile pe masa sa ma sprijin. Cativa pasi si deja obosisem.

M-am asezat pe unul din scaune si am luat cutia de pizza lasata de Michael aseara pe masa, care mai avea cateva felii. Mi-am intins picioarele pe scaunul din fata mea si am inceput sa mananc in timp ce ma uitam la ceas.

Am auzit numele meu strigat de cineva de sus si m-am rdicat repede de pe scaun si am fugit in living.

-BETH!!! UNDE ESTI? BETH!! 

Era vocea lui Luke care parea disperat. Inainte sa pot sa ii raspund am auzit pasi grei si repezi pe scari si a ajuns imediat jos. Cand m-a vazut a respirat usurat si m-a tras in pieptul lui intr-o imbratisare masiva.

-Luke, ce s-a intamplat?

-Credeam ca ai plecat... ca te-au luat... au spus ca n-o  vor face dar tot nu... nu am incredere in ei, a spsu rasufland greu.

-In cine sa ai incredere? l-am intrebat si am vrut sa ma uit la el dar nu imi dadea drumul, ma tinea strans la pieptul lui.

Intre timp, din cauza tipeteleor lui Luke baietii s-au trezit si eu venit si ei.

-Ce s-a intamplat? a intrebat Ashton.

-Nimic, suntem bine, Beth e bine... a soptit Luke in timp ce imi mangaia parul.

Dupa alte cateva minute mi-a dat drumul si simteam ca pot respira din nou.

-Ce faceai? Unde plecasei?

-Am... am avut pofta de inghetata cu cacao si nu mai era decat cu vanilie si am sfarsit prin a manca pizza rece.

-Trebuia sa imi spui mie. Vrei sa ma duc sa iti iau inghetata cu cacao sau o pizza calda? 

-Nu, tot ce vreau acum e sa dorm.

A dat incet din cap, m-a luat de mana si am mers amandoi in camera noastra. El era asezat cu fata in sus iar eu aveam capul si o mana pe pieptul sau si ii studiam fata. Am trecut un deget peste taietura de pe fruntea lui si am simtit cum a oftat sub mine. Ceva nu era in regula si cred ca nu urma sa aflu prea curand.