Capitolul 18. Un adevarat coșmar

18 1 0
                                    

Maya pleca de la cafenea foarte suparata....Dintr-o data Maya cand vru sa mearga pe trecerea de pietoni o ameteala se ivi in cap , incepu sa-i fie rau si dintr-o data lesina. ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Din fericire acolo era doamna doctor Veronica Andrade , una din cele mai renumite doctorite din Spania...Ea o cunostea pe Maya de mai demult....O lua pe Maya la spital si ii facu diferite analize....

E ora 02:00 Dimineata , afara e furtuna...

Maya se trezi...

M: Unde ma aflu? 

Veronica: Maya , te afli la spitalul central...

M: Da de ce...

Ver: Nu-ti amintesti nimic?

M: nu dar ce mi sa intamplat:...

Ver: Pai ai lesinat pe strada....

M: Si ma simt bine ,  pot sa plec acasa....

Ver: Nu deocamdata....Am o veste pentru tine...

M:ce sa intamplat?

ACUM VA ROG CA INTRE TIMP  CE CITITI SA ASCUTATI ACEASTA MELODIE 

Enrique Iglesias - Nunca Te Olvidaré

Ver: Maya ti-am facut niste analize si am descoperit ca ai o cancer pe faza terminala...

M: Paftim...Adica o sa mor...?

Ver: Ma doare s-ti spun asta da Da , Mai ai puti de trait....

M: Despre cat timp vorbim?

 Ver: De mai puti de 2 luni...

Maya incepu sa planga...Cerul parca se sfasie deasupra sa...

naprasnica soarta mai am, 

gram de noroc in iubire vroiam,

sa cutreer in lung si lat,

pentru tine cu orice pacat mas fi patat.

plang dupa iubire si rad cu dispret

privindu mi zilele visez cu dezmat

la dragostea in care no sa cuget

ci o s-o ating, cu o mie de sarutari,

iar sarutarile sa fie toate fierbinti!

sa te admir si tu sa ma minti,

sa te ating si tu sa ma simti

dar stiu ca acum pentru mine nu simti,

iubire si stiu ca nu o sa minti. 

M: Veronica...

Ver: Da

M: pot sa te rog ceva..

Ver: Spunemi

M: Te rog sa nu spui nimica familiei mele...

Ver: Iti promit....

Veronica pleca...Iar Maya incepu sa planga..

Aseară a fost furtuna,

Iar cerul în mii de bucăți cădea.

Tunetele înfricoșătoare

Băteau strident la fereastra mea.

Am încercat sa găsesc liniștea

Si am cautat-o in patul mult prea rece,

Ma gândeam ca vii sa ma cuprinzi

Si poate timpul astfel mai rapid va trece.

Toate s-au linistit usor,

Iar tremurătoarele voci au incetat

Si sau pierdut in noaptea lor

Iar geamul meu de raze e scaldat.

Tu n-ai venit…

Si totul sa schimbat

Si frica creste in mine

Si tu te-ai departat.

Nici n-ai sa vii si stiu…

Dar sper… caci totul sa schimbat

De ce sa te astept ,când tu doar mai uitat?

TRIST DAR ADEVARAT...o ADEVARATA POVEST , VA ROG SA MA IERTATI CA NU AM POSTAT DE MULT

Maya : Istoria unei adevarate iubiriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum