Baby, I'm in love with you //PAUZA//

☆Capitolul 2☆

~Jessy~

-Unde sunt pantalonii aia?! Bliss!

Bliss intra in camera.

Parintii nostrii au decis sa ne sparga peretele si sa ne faca o usa ca sa circulam dintr-o casa in alta, avand in vedere prietenia dintre familii.

-Unde imi sunt pantalonii scurti albi?

-Aia cu imprimeu?

-Da.

-La mine. De ce? Ii cautai?

-Nu. Doar intrebam ca sa ma aflu in treaba. Da-mi!

-Acum. Calmeaza-te.

Mi-a dat pantalonii si am inceput sa imi impachetez hainele.Mi-a facut bagajele de cel putin 5 ori. La fel si Bliss.

Dupa vreo 5 ore de tortura, se putea spune ca am terminat. Amandoua era intinse pe jos in camera mea.

-Asa obositor. Zic respirand greu.

-Imi e cald.

-Si mie.

Ne-am ridicat si ne-am uitat la ceas. Era trecut de miezul noptii.

-La culcare, Blister.

-Da Jessy.

Fiecare s-a dus in camera ei.

-Unde imi e flocosenia din pat?

-A! [o aud pe Bliss cum tipa.

Aveam un maimutoi pletos cu care imi placea sa dorm. Si se pare ca l-am uitat la Bliss.

-JE-SSY!! Tipa ea.

-Am dat de naiba.

Bliss intra in camera nervoasa.

-I-ati flocosenia de la mine!

-Scuze?!

Si asa s-a incheiat o seara ala Bliss&Jessy.

Dimineata urmatoare am fost trezita de alarma ceasului care parca nu se mai oprea.I-am facut vant pe podea si a tacut dezmembrandu-se.

Mi-am frecat ochii si am intrat in camera lui Bliss. Era toata acoperita de cearceaf. Am dat la o parte materialul in speranta de ai vedea chipu. Am ramas mirata sa ii vad picioarele in loc de cap.

-A? Cine e acolo?

-Trezeste-te.

Vazandu-ma se puse la loc.

-Mai vreau sa dorm.

-Haide.

-Nu.

Am tras-o de picioare.

-Vino.

-Nu!

Am dat-o jos din pat si am incercat sa o zgaltai. Nimic.

Am luat paharul de pe noptiera. Apa a facut contact cu fata lui Bliss, iar expresia acesteia era foarte uimita.

-Ai inebunit?

-Daca nu te trezeai.

-Ma trezeam eu. Peste cateva ore, dar ma trezeam eu.

-Ca in tabara cand ai zis ca ma ajuti sa imi scot guma din par.

-Mi-am cerut scuze petru asta!

-Am stat 2 zile cu guma in par!

-Scuze. Cine te pune sa faci concurs de baloane?

Ma uit la ea.

-Sa nu dam vina pe oameni. Tie nu iti este foame?

-Ba da.

-Ce zici de o omleta facuta de tata?

-Normal.

Ne facem toaleta si mergem la bucatarie.

-Neata tati! Ce faci?

-Neata fetelor. Bine. Ce va pofteste sufletelul?

-Omleta!

-Acum.

Il ador pe tatal lui Bliss. E de treaba.

~Bliss~

Am luat micul dejun alaturi de parintii mei si Jessy, apoi tata ne-a condus la aeroport. Parintii lui Jessy fiind plecati in Franta cu afacerile pentru o saptamana, nu au avut cum sa ne insoteasca.

Ne-am luat la revedere si am urcat in avion. Eu pe loc am inceput sa ma panichez cand au inceput turbulentele, si din minut in minut ii spuneam lui Jessy, ca nu exista nici cea mai mica sansa ca noi sa ajungem in Seul asa cum am plecat.

Mi-am pus castile in urechi in speranta de a adormi, incercam tot felul de melodii lente. Dar in zadar. Schimbam melodiile mai repede decat isi face Jessy machiajul cand era in intarziere. Intr-un final am dat playerul pe aleator, o melodie mai veche de la Soul Conection m-a ajutat sa adorm. Visam tot felul de porcarii. O vedeam pe Jessy calare pe un unicorn, fugarind nu stiu ce cioara de zahar pe sub o cascada de limonada.

M-am speriat cand peretele din spatele cascadei s-a deschis, iar Jessy a fost trasa de o mana uriasa in perete. Surprinzator aceasta striga "Trezeste-te!" in loc de "Ajutor!". Am deschis ochii si am vazut-o pe Jessy tragand de mine ca si cum urma sa murim.

-Ti-am zis eu ca o sa murim. Ti-am zis! Capul la cutie. Mastile de oxigen!

-Ce? Nu o sa murim. Am aterizat. Haide, trebuie sa coboram.