Baby, I'm in love with you //PAUZA//

☆Capitolul 22☆

-Stie cineva unde e Jessy? Spun eu in timp ce imi pun suc in pahar.

Toti au dat din umeri semn ca nu stiau.

-Dar Mark?

-Ia cina cu mama lui.

-Deci sa inteleg ca Jessy iar a fugit sau ceva de genu?

-Las-o poate s-a dus pe la Zelo sau ceva,nu iti mai face griji. Imi zice Jackson zambind.

Au urmat cateva clipe de liniste apoi il vad pe Jackson ca ma ia de mana si se ridica in picioare.

-Hai sa mergem la studio.

-Ce sa caut eu acolo?

-Vreau sa te prezint lu' sefu'.

-Ma duc sa ma schimb.

-Mergi asa. Haide.

Nu am mai apucat sa zic nimic pentru ca in urmatoarele cinci minute eram in masina, pe bancheta din spate abtinandu-ma sa nu vars. Si totul era din cauza lui JB. Conducea in asa fel incat iti intorcea stomacul pe dos.

Cand am ajuns la firma am intrat direct in biroul directorului JinYoung, am stat in jur de o ora in care mi-au fost dferite intrebari, Jacksn a vorbit mai mult decat mine, iar in cele din urma directorul a fost de acord cu relatia noastra. Cand am ieșit din birou, au intrat ceilalti. Jackson imediat a inceput sa sara insus si sa "tipe" de bucurie, nu stiu daca se numea tipat pentru ca era un tipat mut. 

Au mai trecut cateva minute de asteptat, iar copilul de langa mine incepea deja sa se plictiseasca. S-a ridcat de pe scaun si a inceput sa se plimbe de colo-colo.

-Jackson ce faci?il intreb eu vazand ca s-a așezat pe jos.

-M-am plictisit vreau la repetitii si baietii nu mai vin.

Am decis sa il las in pace si sa ma uit la el cum se prosteste, dar cred ca prosteala lui a ajuns prea departe. Acolo jos cum era s-a lipit de geamul care despartea biroul directorului cu holul. Isi despartise picioarele acum stand intr-un spagat chinuit, si avea fata lipita de geam.

-Jackson ce te-a apucat? spune YoungJae iesind din camera alturata.

-Nu mai mergem la repetitii? Ce tot discutati atata?

-Bine, haide ridica-te, haide sa mergem.

-Stati. Mark..?Nu a venit?

-Pai cred ca ar trebui sa vina. Doar nu dureaza atat de mult o cina.

-Dar, e tarziu, voi unde va mai duceti la repetitii la ora asta? spun eu ridicandu-ma de pe scaun.

-E 22 ai dreptate, haide sa mergem acasa, poate Mark o fi ajuns acasa.

-Si poate e si Jessy acolo.

-Numai daca nu o dormi la dormitoarele B.A.P.

-O sa si-o ia de la mine intr-o zi.

~Jessy~

Stateam si ma uitam pe geam.
Mark se chinuia cu usa de aproape o ora. Dar fara niciun rezultat.
-Inceteaza. Nu o sa se deschida.
-Taci din gura! Nu am chef sa stau o noapte aici. Mai ales cu tine.
Pufai nervoasa si il las in pacea lui.
Nici mie nu imi convine ca stau cu el. Ce naiba?
Dupa inca vreo zece minute de scuturat usa, s-a plictisit.
-Ai telefonul la tine. Nu? Il intreb dupa un moment de liniste.
-Taci! Stai. Da. Telefonul! De ce nu m-am gandit la asta?
-Ai descoperit America, geniule. Felicitari.
-Inchide gura! O sun pe Bliss.
-Pe Bliss? Nu poti.
-De ce nu?
-Treaba ta.
-Uite ca o sun!
Mark formeaza numarul. Asteapta ce asteapta si inchide.
-Nu pot vorbi cu Bliss.
-Ti-am zis eu.
-Te urasc.
-O sun eu. Pun telefonul la urechie si astept sa imi raspunda.
-Alo?
-Bliss. Unde esti?
-Acasa. Cum e la camerele B.A P? Te distrezi?
-Nu sunt cu B.A.P.
-Poftim?!
-Am ramas inchisa cu Mark intr-un restaurant. SCOATE-MA DE AICI!
Nu stiu ce se intampla la capatul celalalt, dar dupa cinci secunde il aud pe Jackson:
-Stati acolo si impacati-va. Sa va distrati!
-Jackson! Da-mi telefonul! Se aude Bliss pe fundal.
-Si sa nu va bateti! Paa!
-Jack-
Beep beep beep.
-Minunat. Zic oftand.
-O sa il omor pe Jackson.
-Of. Doar taci din gura. Ma exasperezi cu gelozia ta. Esti foarte enervant. Zic ridicandu-ma.
-Cine esti tu sa imi spui ce sa fac?
Mark se ridica si el in picioare.
-Inceteaza cu replicile astea! Te-ai schimbat. Nu mai esti la fel.
-Nu imi pasa ce crezi tu despre mine. M-am schimbat! Asa. Si?! Care e faza?!
Tipa el la mine apropiindu-se.
-Faza e ca nu mai esti tu! Vreau sa fi ca inainte. Vreau sa fi vechiul Mark!
Acesta se uita mirat la mine. Printre putinele dati cand ii zic pe nume si doar in momente drastice.
-Chiar nu imi pasa de ce vrei tu. Esti un nimic pentru mine. Nu stiu de ce mai vorbesc cu tine.
-Mark... Nu te mai recunosc.
-Asta pentru ca nu mai sunt Mark pe care il stii tu. Am crescut. Sunt star. Am concerte. Fani! In curand o iubita. Nu am timp de gunoaie ca tine. Ma impinge usor in spate.
-Stiu ca esti vedeta. Am fost prima care v-a trimis cadouri si scrisori.
-Lasa vrajeala.
-"Fanul vostru numarul unu"?
"Sa nu renuntati niciodata la visele voastre?"
Un alt moment de liniste.
-Asta e ceea ce mi-ai spus tu.. Acum mult mult timp.
Ma apropii de el mai mult.
-Nu mai minti. Nu te cred. Spatiul personal!!! Ma impinge puternic.
Ma impiedic de piciorul scaunului si cad lovindu-ma cu capul de mini-bar.

~Mark~
-Nu esti buna de nimic. Ai doua picioare stangi!
O vad ca nu se misca
-Ha ha. Un teatru foarte bun. Acum ridica-te. Doar ai cazut. Nu te-ai ranit.
Ma asez la o masa si incep sa ma joc pe telefon lasand-o sa se ridice cad o avea chef.
Trece vreo jumatate de ora. Ma uit la ea.
-Nu mai face glume proaste. Ridica-te. Stiu ca te prefaci.
Iau paharul de pe masa si il arunc pe ea.
Nimic. Statea intinsa langa mini-bar in aceeasi pozitie.
-Proasta naibii. Ce actorie pe tine...
Ma asez in genunghi langa Jessy si ii ridic capul.
-Gata jocul. Opreste-te.
O scutur putin.
-De ce esti rece? Jessy!
Imi scot mana de sub capul ei si o vad rosie.
-Sange? Ti-ai spart capul? Si ai mai pierdut sange?Ori esti o actrita prea buna ori chiar te-ai lovit.
O lovesc peste fata de cateva ori. Ii iau capul si ii acopera lovitura cu mana incercand sa opreasc sangerarea. Iau telefonul din buzunarul si sun la ambulanta.
Politistii sparg usa si ne duc de urgenta la spital.
-Sunteti din familie?
-Nu, sunt un prieten.
-Puteti sa luati legatura cu parintii sau cu rudele?
-Da, dar puteti sa imi spuneti in ce stare este?
-Este constiienta, imediat ce va fi cineva din familie aici ca sa semneze fisa, vom intra in operatie. A avut un traumatism cranio-cerebral destul de grav. A pierdut mult sange, si este foarte posibil sa aiba o fractura a craniului, asa ca mai este nevoie sa facem cateva investigatii inainte de a intra in operatie daca este cazul.

-Mulumesc.

-Puteti sa intrati sa o vedeti pentru putin timp daca doriti.

-Mutumesc.

Imediat ce doctorul s-a indepartat, mi-am facut curaj si am intrat in camera unde se afla Jessy.

Era intinsa pe pat, acoperita cu o patura, avea o perfuzie cu nu știu ce substanta in mana stanga, si se uita numai la tavan.

-Jessy, spun eu soptit

-Vino mai aproape, nu am voie sa ma misc.

Cand m-a vazut a facut ochii mari si i-a inchis imediat.

-Imi pare rau...

-Suna-l pe Eric.

-Huh?

-Am zis sa il suni pe Eric sa vina sa ma ia. Acum!

Nu am mai zis nimic, am scos imediat telefonul din buzunar, am cautat la contacte si am gasit imediat numarul de telefon a lui Eric Colline. Am apelat si am dat sa ies din camera.
-Stai aici! Nu trebuie sa te duci afara.

Am aprobat din cap chiar daca stiam ca nu m-a vazut, inima mi-a inghetat imediat ce am auzit vocea de la capatul celalat. Cum as fi putut sa ii zic sa vina imediat in Coreea, sa isi ia sora ca mai are putin si poate sa moara daca nu e operata imediat.

-Eric..

-Da, Mark, ce s-a intamplat?

-Oh, da-mi imediat sa vorbesc eu cu el, mai ai putin si il ceri in casatorie ce esti asa. Spune Jessy intinzand mana ne luându-și privirea de pe tavan.

Nu stiu ce o fi zis Eric pe acolo, dar Jessy mi-a inapoiat telefonul in mai putin de un minut jumate.

-Ai nevoie de ceva? Apa, mancare ceva? Sa iti aranjez patura..

-Nu am nevoie de nimic! Stai departe!

Am lasat capul in jos si am dat sa ies din camera.

-Sa nu ii spui lui Bliss, orice ai face, sa nu ii spui lui Bliss ce s-a intamplat.