FORBIDDEN LOVE

Chapter 34

Cobor jos și îl las pe Cole singur în cameră.Mă doare atât de tare că îl rănesc.Mă doare că sunt indiferentă cu el dar trebuie să plătească pentru suferința pe care mi-a provocat-o.
Îmi alung gândurile și intru în bucătărie unde o văd pe Cheryl bându-și liniștită cafeaua de parcă nici nu a existat conversația anterioara dintre noi.
- Tu ești nebuna?Ce au fost întrebările de adineauri?
- Ce întrebări?
- Râzi de mine?întreb.
- Nu.Ce are?Au fost întrebări normale ca între cele mai bune prietene.
- Alea întrebări normale?Și de ce tocmai acum?
- Așa mi-a venit pe moment.
- Serios?Nu ai adus niciodată vorba de asta,și tocmai acum când...
Mă opresc dându-mi seama că era cât pe ce sa îi zic de Cole.
- Tocmai când ce?întreabă.
- Nimic.spun înghițind în sec.
- Caitlyn,știu că era Cole pe balcon.Tocmai de asta ți-am pus întrebările.
Aproape că ochii îmi ies din orbite când am auzit-o.
- Ce?De unde știi?întreb cu ochii încă mari.
- Am auzit când a râs.
Imi pun o mână în cap și una în șold.
- Așa că acum imi vei spune tot.Tot ce s-a întâmplat între voi de seara pana acum.
- Nu pot.O să te superi și nu vreau să stai supărată pe mine.
- Nu o să mă supăr și nu o să stau supărată pe tine.Tu crezi că eu nu sunt îndrăgostită?Tu crezi că eu nu iubesc?Ba da.Si atunci când iubești faci cele mai nebune chestii.Asa ca spune-mi.Sunt prietena ta cea mai bună și sora ta vitregă.Nu o să te judec sau o să te cert.Doar dacă mi se pare ceva ieșit din comun o să îți dau sfaturi.Bine,doar dacă mă lași.
Mâna ei o prinde pe a mea făcându-mă să mă așez la masă lângă ea.
- Păi...
- Fetelor!strigă mama de la ușă.
Mă uit la Cheryl făcându-i semn că nu știu de ce ne-a strigat.
- Da,mama!spune Cheryl atunci când ne vedem mama la ușă așezându-și geanta pe umăr.
- Eu o să plec la birou.Sper că vă descurcați aici.Mâncare aveți în frigider.Daca vreți să ieșiți în oraș,vă poate duce Cole deoarece șoferul are niște treabă și e plecat pentru două zile.
- Mamă,o să ne descurcăm.Nu ne vezi cât de mari suntem?Plus că îl avem pe Cole cu noi care e major acum.
Gândul că nu am fost lângă Cole la majoratul lui,mă face să mă simt dezastruos.Stiu că mama,tata și Cheryl au fost dar eu nu pentru că atunci eram cu Jason în excursie.Mă simt oribil pentru asta.Nici măcar nu știam ca e ziua lui.Nici nu vreau să știu cât de prost s-a simțit atunci.
- Caitlyn ești bine?strigă mama.
- Da.Sunt doar obosită.
- Odihnește-te.Ne vedem diseară.spune și ne pupă pe frunte pe mine și pe Cheryl înainte să iasă pe ușă și să o închidă în urma ei.
- Huh.Acum trebuie să îmi spui tot.zice Cheryl și mă trage spre canapeaua din sufragerie.
Ne așezăm și o văd pe Cheryl nerăbdătoare,așteptând să îi povestesc tot.
- Mai întâi vreau să te întreb ceva.Cand ați fost la majoratul lui Cole,cum de nu a vrut să vină acasă?
- A spus că vrea să termine școala acolo și după va veni.spune Cheryl.
- A stat cu vreo fata la majorat?Adică să o sărute sau să o ia în brațe.
- Nu.Chiar nu m-am așteptat la asta,dar nu a stat.De ce întrebi?Ești geloasa cumva?
- Eu geloasa?Niciodată.
- Ești geloasa.spune chicotind și tachinându-mă.
- Nu sunt.Vrei sa știi ce am de zis sau nu?
Aprobă rapid dând din cap.
- Păi,aseară la petrecere când m-a luat în brațe mi-a spus că i-a fost foarte dor de mine și că mă iubește.spun lăsând capul în jos.
Mă jucam cu degetele timidă de parcă aș fi făcut ceva rău.
- Doamne!Fato!Tu realizezi ce ți-a spus?E prima dată când chiar iubește cu adevărat.Ti-a spus că te iubește.Nu face asta nici cu mine sau mama.spune fericită din cauza a ce a auzit.
- Și celorlalte fete dinaintea mea le-a spus că le iubește.De unde să știu că nu face la fel și cu mine?
- Deci eu îți spun sigur că pe tine te iubește cu adevărat.Cand se uită la tine are o sclipire in privire și chiar dacă ar spune că nu te iubește,ochii îl dau de gol.Nu l-am văzut uitându-se așa la cineva niciodată.
- Nu știu.spun strângându-mi buzele și oftând încet.
- Ce s-a mai întâmplat?intreaba și înghit în sec.
- Știi că îmi poți spune orice.Dacă nu îmi spui mie,atunci cui?adaugă.
- Azi dimineață am fost cu el la magazin pentru că mama ne-a trimis la cumpărături.La întoarcere am început să ne certam.L-am întrebat de ce a plecat și nu a rămas să lupte pentru noi.Mi-a spus că viața lui era o ruina,că se certa mereu cu mama și cu tata și că cel mai rău lucru era că eu nu îl credeam când spunea că mă iubește.A spus că nu putea sta în aceeași casă cu mine știind ca nu mă poate atinge sau că nu îmi poate simți parfumul,stiind clar ca eu îl voi respinge.
- Și nu îl crezi?întreabă.
- Nu știu.Incep să îl cred.
- S-a mai întâmplat ceva?
- Tot azi,făceam curățenie în camera la mine.Acum venit pe la spate și mi-a spus că îmi stă mai bine cu tricoul lui decât cu al lui Jason.A început să mă pupe pe gât și nu am putut să mă împotrivesc.De la dulap am ajuns în pat.
- Aaaaaa.Să nu zici că a-ți făcut-o!spune țipând fericita și eu îi pun mâna la gura.
- Taci mai încet!Nu mai țipa!Nu.Nu am făcut-o.Dar dacă nu veneai tu,nu știu ce s-ar fi putut întâmpla.
- Proasta de mine!Mereu trebuie să stric eu tot.Daca nu veneam eu în camera la tine acum erai sus cu Cole în ipostaze fierbinți.spune cu un zâmbet pervers.
- Nu!Mă bucur că ai venit!Altfel s-ar fi ajuns la altele și nu vreau asta.
- Ești cea mai mare mincinoasă.
- Ba nu.Nu sunt pregătită.
- Vrei să spui că nu vrei să o faci cu Cole?
- Nu știu.spun timidă.
- Oh,te rog!Fața asta te dă de gol.Nu poți nega că nu vrei să o faci cu el.
- Nu am zis ca nu vreau.Am zis că nu acum.
- Aha!Deci vrei s-o faci cu el.
- Off.
- Spune!Vrei,nu?
- Da, vreau.Ești imposibilă femeie!
- Ai recunoscut.
- Ai vreo problema cu asta?
- Nici una.spune sinceră.
- Mă bucur.
- Atunci de ce nu vă dați o șansă?
- Cheryl,și tu știi că e imposibil asta.
- De ce?De ce ar fi imposibil?
- Mama și tata nu ne-ar lăsa.
- Nu sunteți frați.Ce treabă ar avea?
- Nu ar da bine familiei noastre.
- Și tu sacrifici fericirea ta pentru fericirea celorlalți?Ce o sa faci?O sa te măriți cu un om pe care nu îl iubești în timp ce tu te gândești la Cole?Pentru că,crede-mă prima iubire nu se uită niciodată.Si nici tu nu o sa îl uiți pe Cole niciodată.O să-l iubești mereu.
- Poate reușesc să îl uit.
- Te minți singura.
- Știu.Nu o să-l pot uita niciodată.Il iubesc enorm și îl voi iubi mereu.Daca nu era el, nu cred că aș fi știut să iubesc.
- Tocmai,nu ai cum să îl uiți.Eu nu mi-aș sacrifica fericirea pentru alții.As fugi cu iubirea vieții mele atunci când nu te aștepți.
- Și ce vrei acum?Să fug și eu?
- Nu!Doamne ferește.Eu doar am zis de mine că asta aș face.
- Nu știu ce sa zic,nu știu ce să fac.Sunt o persoană groaznică.spun și mă pun cu capul in poala ei.
- Nu.Nu ești.Esti o persoana minunata care trebuie să lupte pentru fericirea ei alături de băiatul pe care îl iubește.