FORBIDDEN LOVE

Chapter 26

După două luni...
Mă trezesc din pat fără pic de vlagă.Mă îndrept leneșă spre baie pentru a-mi face rutina.Deschid ușa băii și intru.Îmi stă inima îl loc când îmi privesc reflexia în oglindă.Aveam cearcăne,buzele îmi erau crăpate și palide iar fața o aveam mai ceva ca o lămâie.
Așa sunt de două luni.Aşa mă distrug în fiecare zi.Am ajuns să nu îmi mai pese de mine.In fiecare zi în care el nu a fost lângă mine,corpul meu tânjea după atingerile lui.In fiecare zi în care el nu a fost lângă mine,ochii mei tânjeau după privirea lui.In fiecare zi în care nu a fost lângă mine,inima mea tânjea după inima s-a,vrând parcă să iasă din piept și să-și caute jumătatea în toate colțurile lumii.
În ultimele doua luni nu am știut ce e fericirea.Am zâmbit și am părut fericită doar pentru a nu-și da seama părinții mei și Cheryl.Dar numai eu știam ce e în sufletul meu și doar eu simțeam durerea cruntă ce îmi străpungea tot corpul ca o săgeată de foc.
Lăsând gândurile la o parte,îmi fac rutina de dimineață și mă îmbrac.Aleg o pereche de blugi negri și un hanorac alb iar în picioare îmi iau o pereche de ghetuțe de toamnă.Nu prea aveam chef sa ma machiez dar pentru a nu a ieși la iveala dezastrul care eram,mi-am făcut un machiaj simplu iar părul mi l-am lăsat liber pe spate.
Îmi iau ghiozdanul și telefonul și cobor la micul dejun.
- Bună dimineața!spun fericita intrând în bucătărie.
- Neața!spune Cheryl.
- Unde sunt mama și tata?întreb curioasa.
- Au plecat la treabă.raspunde Cheryl somnoroasa.
- Cineva nu a dormit bine?întreb râzând.
- Chiar deloc.Nu am putut dormi.spune sprijinindu-şi capul cu palmele.
- Se observă.spun mâncând un iaurt.
- Cum ești?ma întreabă.
- Cum să fiu?Fericita.spun zâmbind.
- Nu ești fericita.Te cunosc prea bine.Avem o conexiune si simt când minți.spune uitându-se la mine cu ambele sprâncene ridicate.
- Aberezi!spun râzând.
- Ba nu.Te gândești la el.
- Hai să mergem la școală ca întârziem.spun râzând.
Ma urc în mașină și cad pe gânduri.
Chiar mă gândeam la el.Nu puteam sa mint.Dar nici nu puteam să îi spun ei.Ma gândeam la el mereu.Nu era secunda în care sa nu fie prezent în mintea mea.De când a plecat,ma gândeam într-una la ce ar fi fost dacă ar fi rămas.Am fi făcut un cuplu frumos,indiferent de ce ar fi spus lumea sau părinții mei.L-as fi iubit în ciuda tuturor aparențelor.Dar nu...El a ales să plece și să mă lase pe mine singură.Stia cat de mult îl iubesc.Stia ca mi-aș fi dat și ultimul gram de viață pentru el.Si cu toate astea,a dat cu piciorul la tot.A dat cu piciorul la tot ce am fi putut avea și a dat cu piciorul iubirii pe care i-o port.Iar asta este de neiertat.Nu pot să-l iert nici în ruptul capului.Ce mi-a făcut el mie e cumplit de dureros.Sper sa rămână acolo și sa nu se mai întoarcă pentru ca vreau sa dispară cu totul din viata mea.
Sunt trasa înapoi în lumea reala atunci când Cheryl ma striga sa cobor din mașină.
- Scuze.Ma gândeam doar.spun bulversata.
- La el nu?întreabă Cheryl.
- Poți,te rog,sa o termini cu el?Face parte din trecutul meu și atât.Nu înseamnă nimic pentru mine și nici nu va mai însemna vreodată.spun încrucişându-mi mâinile.
- Minți.De ce nu spui adevărul?Sunt sora ta.spune Cheryl luându-mă de mână.
Mă uit lung la ea și îmi smulg mâna dintr-a ei,plecând în clasă.
Eram trista.Si asta se putea observa foarte ușor pe fața mea.Ma doare sa ma comport asa cu Cheryl dar nu vreau să afle că încă îmi pasă de el.
După ore...
Ajung acasă și mă trântesc leneșă pe canapeaua din sufragerie.
- Vrei ceva de băut?întreabă Cheryl.
- Nu.Ma duc sa ma schimb.spun târându-mi picioarele pana în cameră.
Ma dezbrac de haine și iau pe mine o bluza neagra și o pereche de pantaloni de trening negri.Parul mi-l prind într-un coc şi ma demachiez.
Aud o bătaie în ușă și apoi o vad pe Cheryl intrând și încheind ușa cu cheia după ea.
- Nu plec de aici pana nu discutam.spune.
- Ce sa discutam?întreb curioasa și eram sigura ca se referea la Cole.
- Vin-o!Ia loc pe pat.spune și ma așez pe pat.
- Ce avem de discutat?întreb și o vad ca se pune lângă mine.
- Caitlyn...înțeleg prin ce treci.Chiar dacă nu arăți asta,suferi și acum după el deși au trecut doua luni de când a plecat.Nu e ușor.Stiu ca l-ai iubit mult și încă o faci.Si de multe ori te-ai mințit singura ca ai trecut peste.Dar de fapt nu ai făcut-o.Ai continuat să-l iubești fără sa vrei.Nu ai pus pe nimeni în locul lui și nici nu o vei putea face.Pentru ca oricât ai încerca,știi ca nimeni și nimic nu-l poate înlocui.Mereu va face parte din definiția "iubirii" scrisa pe sufletul tău.Mereu te vei gândi la el ca la băiatul cu ochii verzi de care te-ai îndrăgostit prima data cu adevărat.Niciodata nu vei înceta sa îl iubești.Chiar dacă vei fi cu altcineva,inima ta tot lui ii va aparține.Inima ta și inima lui sunt legate strâns una de alta chiar și în ciuda distanței care e între ele.Inima ta trăiește pentru a lui și inima lui trăiește pentru a ta.Si pot jura pe orice că în momentul asta și el se gândește la tine.A plecat pentru ca nu a avut de ales.A plecat deoarece credea ca îl urăști.Credea ca toată iubirea pentru el s-a transformat în ură.Dar pot băga mana în foc că el încă te iubește.spune.
Era a nu știu câta oara în ultimele doua luni când
plângeam.
Toate cuvintele pe care le-a spus Cheryl,nu m-au făcut sa îl uit.Ci m-au făcut să îl iubesc și mai tare.Mă simțeam ca ultimul om de pe pământ.Aveam nevoie de el mai mult decât orice pentru ca el era piesa lipsa a inimii mele.