🌹Trandafiri Roșii 🌹{ Cristi Munteanu }

🌹 CAPITOLUL 23🌹

Eu- Mai bine cresc copilul ăsta singură!

      Scuip cuvintele fără să-mi dau seama de ceea ce am spus. Cristian strânge din maxilar.

Cristi- Daca asta este alegerea ta.

     Își trage el nasul și pleacă. Mă întorc cu fața la el și îl văd suindu-se in mașină și plecând cu mașina rapid.

Deea- Alexandra ce te-a apucat?!

      Strigă ea la mine și văzând că nu răspund mă zgâlțâie puțin.  Mă uit la ea cu ochii în lacrimi și fug la mine în cameră, încuind ușa.

CRISTI POVESTEȘTE

          Nu sunt bine. Am un copil pe care nu am voie să-l văd. Știu că am făcut o mare greșeală dar este o pedeapsa prea cruda. Conduc cu o viteza prea mare dar vreau să mă descarc. Strâng în mâini volanul mașinii și apăs și mai tare pedala de accelerație. Dau cu pumnul în volan și când am vrut sa iau o curbă totul devine negru. 

DEEA POVESTEȘTE

     Alexandra s-a închis în camera și iar incep sa mă panichez.  Telefonul lui Vlad începe sa sune și el se uita la mine panicat.

Eu- Ce s-a mai întâmplat?

Vlad- Cristi este în comă la spital.

Eu- Ce? (Strig )

Vlad- Da, a avut un accident de mașină. (Și își ia geaca pe el fiind ianuarie)

     Incep sa bat in ușa Alexandrei sperând ca aceasta sa răspundă.

Eu- Deschide, Cristi este în comă.

     Aceasta deschide ușa

Alexandra - Ce?

Eu- A avut un accident este în comă.

     Aceasta mărește ochii și își ia geaca pe ea. Am ieșit din casă și am urcat în mașină. 
    Am ajuns la spital, am alergat înăuntru.

Eu- Bună ziua, Cristian Munteanu?

X- Da, etajul doi, camera 16.

Eu- Mulțumim!

     Și am început iarăși să alergăm. Ajungem in salonul lui și în fața ușii era o asistentă

X- Încă nu puteți intra!

Eu- Cat de grav este?

X- Este în comă. (Și pleacă)

     Am oftat nervoasă și Deea m-a luat în brațe.

Deea- Va fi bine draga mea.

Eu- Daca i se va întâmpla nu o să mi-o iert niciodată. (Spun plângând)

Deea - hei, tu plângi?

    Eu dau din cap afirmativ și izbucnesc in plâns. Din salonul lui a ieșit un doctor, mi-am șters cât de cât lacrimile.

Doctor- Acest tânăr este foarte puternic, a ieșit din comă și nu are probleme, este doar slăbit

Eu- Putem sa intrăm?

Doctor- Da! Mă voi întoarce imediat.

     Mi-am tras nasul și am intrat în salon. Era întins in patul de spital uitandu-se pe tavan. Înaintez spre patul lui și când mă observă ma privește cateva secunde și își mută privirea spre cealaltă parte a salonului.
    
      M-am așezat lângă el pe pat și mă uitam la el tristă. Era lovit la tâmplă și cu părul deranjat ceea ce-l face irezistibil și foarte drăguț.