Overlord Legends

Bun venit in iad

  De cand intrasem in camera, ma framanta o intrebare:
-Cine va fi invocat?
-Ce vrei sa spui? intrebasa Adam.
-Exista o multime de creaturi si demoni, si aproape toti sunt rai si periculosi. puse mandra Roxy.
-Deci...Alex cine va vi invocat?
-Pai in carte scrie ca va fi chemat proprietarul cartii sau doar un apropiat.
-Am inteles...invocam mortii.
-Baieti, calmativa. Oricum nu va functiona.
-Roxy are dreptate. Nu trebuie sa va certati pentru asa ceva.
Odata calmati si satui de la mancarea preparata de catre mama fratilor Linson, incepeam ritualul de invocare nestiin ce urma sa se intample. Invocarea parea simpla, iti trebuiau cinci lumanari rosi, intuneric complet si asa zisa incatatie care trebuie repetata de trei ori, dar problema era cu accentul latin.

  Dupa ce am hotarat ca Roxy are cea mai buna pronuntie, am inceput sa ne pregatim sufleteste, mintal si spiritual. In timp ce aprindeam lumanarile ne asezam la cate un colt al pentagramei, iar in cel deal cincelea colt am asezat un ursulet de plus.
  Nici nu terminase bine de citit incantatia pentru cea am treia oara ca s-au stint toate lumanarile infara de cea de langa jucarie si am inceput verificam care ar fi fost motivul, dar nu trecuse nici zece minute ca a aparut si mama lui Alex si nea pus sa ne culcam dearece se facuse foarte tarziu si ma fi putut sa continua in urmatoarea zi.
  Fiind primul care se trezise am constatat ca nu mai eram in camera. Ci intr-un loc foarte ciudat plin cu insule plutiloare, copaci uscati si cer complet portocaliu precum flacarile din semineu. Mirat si putin uimit am incercat se ii trezesc si pe ceilalti, iar primul lucru pe care lau zis Adam si Alex a fost "Mai lasa-ma sa dorm. E vacanta". N-am vrut s-o trezesc pe Roxy, deoarece parea ca doarme linistita si cumprins de curizitate am vrut sa merg sa explorez portiunea de pamant pe care ne aflam.
  Imediat ce facusem cativa pasi aparuse din senin o creatura cu o forma umana invaluita intr-un fum cenusiu, imbracata cu niste haine usor ravasita de culoare maronie. In mana sa dreapta tinea strans o sabie usor indoita si ruginita. Cat timp admiram ciudatenia din fata, auzisem o foce ragusita ce rostise pe un ton ferm:"Tu esti primul care s-a trezit asa rapid, esti special". In urmatorul moment am inceput sa alerg spre locul unse se aflau ceilati, dar abia ajuns la ceilalti ii observasem inconjurati de alte trei creatui care semanau izbitor de mult cu cea care ma urmarea cu o viteza extrem de mare. Am vrut sa fug intr-o alta directie, dar fusesem la randul meu prins si dus inapoi la locul in care ne trezisem.
-Baieti, sunteti bine, strigase Roxy panicata.
-Da suntem bine, dar am fost prinsi de ei si nu inteleg ce vor de la noi.
Dintr-o data s-a auzit in cor "Sunteti patru, asta este intesent. Acum va vom duce la cel suprem, el vrea sa va vada"
-Nu am cerut asta, nu am cerut absolut nimic.
-Adam, calmeazate.
-Este din cauza cartii aleia. Nu vreu sa intalnesc pe nimeni. Oricine ar fie asest suprem mie nu imi pasa doar vreau acasa.
-Adam! Calmeaza-te sau vom avea probleme.
|-Cei ce ingnora vorbele celui suprem vor avea de suferit, iar tu tinere om esti primul.
In urmatorul minut toti inafara de Adam, am fost transportati prin levitare pana la o cladire principala de care erau legate alte cinci cadiri mai mici. Toata constructia era facuta dintr-un material de un rosu inchis, iar in varful fiecarei porti erau asezate cate doua steaguri verzi cu un sarpe in mijloc. Tot interiorul cladirii era anjat sub o forma usor medievala, deoarece se puteau observa o multime de steaguri cu simboluri diferite, candelabre uriase, felinare negre si covoare lungi si rosi.
  Dupa ce am fost plimbati prin mai multe incaperi, am ajuns la o sala in care se afla un tron construit din oase pe care state asezata o faptura umana calma ce avea un par scurt si blond, ochii erau de un albastru inchis precum apa marii, iar in spate avea o perechie minunata de aripi albe si stalucitoare.
-Hei suroara cezi ca el este cel suprem?
-Dupa cat de relaxat sta pe acel tron as zice ca este el, dar nu stiu ce sa cred.
-Chiar nu poate sa existe si o persoana ceva mai linistina? Daca vroia sa ne omoare, ar fi actionat de cand am aparut pe insula.
-Dar tu cum poti fi asa calm intr-un loc ca acesta?
-Am un plan, dar asta depinde numai de cel suprem.
-Bun venit in minunatul meu castel, in minunata mea lume. Eu sunt ce suprem, puteti sa imi spuneti Lucifer.  Imi pare rau ca vam speriat, dar acesta este singurul mod de va aduce aici in siguranta.
-Lucifer, daca tot suntem aici ne-ai putea explica de sunt cinci cladiri mai mici si cum am ajuns in lumea ta! spuse Alex usor panicat.
-In primul rand nu trebuie sa va fie frica, nu acum. In al doilea rand voi ati cerut sa veniti in lumea mea sau eu sa ma arat in a voastra si de mult timp nu am mai vazut un om care sa foloseasca acea carte. Iar ceia ce priveste turnurile...Lumea aceasta este impartit in cinci teritori: Alfa reprezinta armata; Beta zona distrugerii si a tortorii pentru cei care ma tradeaza si nu ma respecta sau cum il numesc eu "Lucul de joaca"; Gamma este locul creatiei, unde iau nastere toate ideile si fapturide de aici, cum ar fi transportatorii care vau adus; Omega este pastrat pentru sufletele moarte unde se distreaza in liniste si pace; Luna este taramul in care se ascund cele mai adaci si mi infricosatoare temeri, adica locul de unde ai venit voi.
-Draga Lucifer, eu Max Hover vreau sa iti propun o intelegere.
  Daruieste-ne aripi si nemurire ca sa te putem sluji vesnic, iar pe langa asta as vrea sa primesc jumatate din puterea ta, drept schimb iti vom aduce toti oamenii care sunt nedemni de amele lumi pentru ai transforma in soldati, servitori si desigur, pentru locul tau de joaca.
-Interesanta cerere si vad ca sti ca iubesc pacturile. Fie cum o fi...aveti la dispozitie trei zile sa imi aduceti cinzeci de suflete omenesti, altfel intelegerea cade si voi veti fi noile mele experimente.