Al dracu de tare(mini capitol)

454 22 6
                                    

Damian pov

Dupa ce a plecat Anelisse, la 30 de minute am plecat si eu dupa ea.

Ieri m-a vrajit pur si simplu, cu miscarile atente calculate dar degajate cu piruete ametitoare si cu un echilibru si un calm desavarsit. Intr-un singur cuvant Anelisse, as da orice sa ii fur un sarut sa stiu ca si ea tine la mine macar putin, de aceea vreau sa vorbesc cu ea acum. Mi-am luat inima-n dinti si am plecat spre sala unde se antrena ea inainte.

Dar nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut-o pe Ane sarutandu-se cu un tip in mijlocul ghetii. In acel moment  m-am intors pe calcaie si am iesit din sala, nu aveam o directie anume m-am lasat condus de picioare, ajungand intr-un parc si in ciuda zapezi ce ma inconjura m-am asezat pe o banca.

Nu puteam sa cred ca fata pe care am vazut-o pe gheata era Ane pe care o stiam eu, Ane cea sensibile, zglobie, firava dar totusi puternica, luptatoare si extrem de frumoasa. Imi vine sa ma intorc acolo si sa ii dau una tipului aluia. Dar poate ca acel tip a stiut sa se poarte mai bine cu ea, a stiut sa ii arate "dragostea" lui.

Cand ma gandesc ca el o poate saruta, o poate atinge si  ii poate magaia parul in voie, imi vine sa urlu. Doare al dracu de tare sa stiu ca fata pe care o iubesc este in bratele altuia.

Dupa aproape 2 ore, in care am inghetat in parc am pornit cu pasi marunti si cu lacrimi in ochi spre casa.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

=-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Stiu ca dupa muuuuuuuult timam publicat si eu ceva(foarte scurt ce-i drept), dar am vrut sa evidentiez suferinta lui  Dima, am vrut sa arat ca uneori si baieti sufera (chiar daca sunt fata).

Vreau sa va multumesc celor care cititi, inseamna enorm pentru mine ca va rapiti 30 din viat pentru a citi roadele mintii mele bolnave.:)) :*

Printesa de GheataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum