7.Noua familie

169 8 4
                                        

Am aterizat pe aeroportul din Maroc.Goala,pustiita,ranita,singura.Am coborat reticenta din avion si am urmat puhoiul de oameni care se deplasa spre recuperarea bagajelor.Mi-am luat valiza si m-am indreptat spre iesire.Mergeam cu capul in pamant dar am vazut cu coada ochiului numele meu.Mi-am ridicat privirea si am cautat locul unde mi se paruse ca-l vad.Am zarit un barbat de varsta mijlocie,grizonat,cu ochii verzi si foarte inalt.Avea intr-adevar o hartie pe care scria:"Salamalecu,Lya"

-Aleycumasalam.am continuat eu salutul apropiindu-ma de barbat

-Buna,eu sunt Rachid,unchiul tau,fratele lui Amin

-Ah,am spus eu stanjenita,buna unchiule.

-Ma bucur sa te cunosc.Esti cu adevarat foarte frumoasa.Ii semeni tatalui tau.

-Multumesc.am zambit stanjenita

-Mergem acasa?

-Acasa?

-Da,vei locui la mine acasa pana cand te vei marita.

-Aha...am inteles.Bine,mergem.am zis calma.eram defapt furioasa,dar mi-a fost frica sa ma revolt fata de acest barbat despre care stiam doar ca impartim sangele aceleeasi familii.Sa ma marit!Eu?!Niciodata.Nu obligata si nu cu un barbat de aici.Asta,niciodata.

...

Ne-an urcat in masina si am pornit spre casa...Am privit pe geam aproape tot drumul si nu am vorbit deloc.Dupa vreo doua ore am ajuns in fata unei case imense,inconjurata de o curte mare si multi paznici

-Nu stiam ca sunteti atat de bogati...am zis surprinsa

-Suntem si esti.Suntem cea mai bogata familie din Fes.

-Cati oameni traiesc aici?

-Cele patru sotii ale mele,cei cinci copii ai mei si personalul casei.Deci in jur de 20 de persoane.

-Asteptam pe cineva?l-am intrebat vazand ca nu se misca.

-Nu,scuza-ma,sa intram.

Am intrat in curte si am traversat-o pana la usa casei.Si am intrat.Era imensa.Era o forfota extraordinara.Multi copii alergand de colo-colo,patru femei incredibil de frumoase stateau pe canapea razand si vorbind repede,iar angajatii alergau fara oprire.

-Salamalecu,familie.a zis Rachid

Cand m-au vazut s-au ridicat cu totii si au venit la mine.

-Ai adus lumina in casa noastra.Eu sunt Amina,prima sotie a lui Rachid si mama primului sau copil,Ranya.

-Deci esti matusa mea.

-Da,eu sunt.mi-a zis zambind.Ma duc sa o caut pe Ranya.

-Dupa cateva clipe s-a intors insotita de o fata cam de varsta mea.Cand s-a apropiat,am inghetat.Arata exact ca mine.Singura diferenta era semnul meu de pe frunte capatat in urma unei cazatuii din copac si hainele.In timp ce eu purtam un tricou negru,cu blugi negrii,tenisi si parul prins intr-o coada de cal,ea avea parul desprins si lasat liber pe spate si era imbracata cu un soi de roba.Se vedea insa maiestria lucraturii,avea modele de flori cusute cu fir de aur si nasturi din perle.Era cu adevarat frumoasa...

-Buna,eu sunt Ranya,ma bucur sa te cunosc

-Eu sunt Lya.i-am intins mana rusinata iar ea mi-a strans-o cu prietenie.

Egalitate?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum